În medie, pe șoselele din România, în lunile de iarnă, au loc zilnic 72 de accidente, soldate cu 99 de victime. În anul 2017, până la data de 10 septembrie, conform raportului poliției rutiere, s-au înregistrat 551 de accidente cauzate de șoferi care au consumat alcool înainte de a se urca la volan, soldate cu 33 de morți, 152 de răniți grav și 529 de răniți ușor. Toate aceste date arată că este nevoie de o mai bună conștientizare a riscurilor pe care și le asumă șoferii care se urcă la volan sub influența alcoolului, riscuri la care-i expun și pe ceilalți participanți la trafic (pasagerii, șoferi și pietoni). Este nevoie de politici și măsuri țintite și eficiente pentru a preveni și gestiona consumul de alcool la volan, mai ales că acest comportament iresponsabil devine o practică și mai des întâlnită în perioada sărbătorilor.
Vrancea este și ea o regiune care, din păcate, se confruntă cu acest fenomen, al cărui impact este accentuat considerabil de traficul auto intens. Zilnic, în presa locală, regăsim articole despre accidente mortale provocate de șoferi iresponsabili, care se urcă la volan sub influența alcoolului, provocând dezastre pe șosele și distrugând familii nevinovate, despre copii răniți sau uciși pe trecerile de pietoni, despre șoferi care acroșează bicicliști sau motocicliști.
De altfel, din statisticile prezentate de Serviciul Rutier Vrancea, reiese că alcoolul la volan face ravagii pe drumurile din județ, numărul accidentelor crescând de la an la an, iar controalele făcute de către polițiști se pare că nu îi sperie deloc pe șoferii consumatori.
În România, în cazul accidentelor în trafic soldate cu decesul victimei, autorul primește cinci ani de închisoare, deseori fiind eliberat după doar trei ani. Cred că pasul cel mai important ar trebui să fie schimbarea legislației rutiere, prin înăsprirea sancțiunilor pentru consumul de alcool la volan. În comparație cu alte țări, legislația din România este blândă.
În Marea Britanie, autorul unui accident mortal primește o pedeapsă de până la 14 ani de închisoare.
Experții OMS (Organizația Mondială a Sănătății) au avertizat că, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a numărului accidentelor rutiere atribuite consumului de alcool la volan și, mai mult, să nu uităm că toate statele și-au asumat reducerea cu 50% a acestui indicator până în 2020. Un raport al Institutului Național de Statistică (INS) arată că pe șoselele din România au murit anul trecut 1.951 de oameni în accidente rutiere. Conform INS, în lunile de iarnă se petrec cele mai multe accidente grave în România – ianuarie, februarie si, respectiv, decembrie – nu mai puțin de 6.431 de accidente, care au dus la vătămarea a 8.864 de persoane. 1.300 de accidente rutiere au fost cauzate de alcool, în ultimii 2 ani în România. Bilanțul este tragic: 1.900 victime.
Datele oficiale ale ALIAT (Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor) arată că, în ciuda înăspririi regulilor de circulație cu privire la consumul de alcool la volan, multe dintre accidentele rutiere petrecute pe șoselele de la noi sunt cauzate de șoferii care au condus în stare de ebrietate. În România, este nevoie de crearea unui sistem național de tratament al dependenței de alcool, prin înființarea de centre de tratament al dependenței de alcool finanțate din bani publici. Însă, trebuie luate măsuri de prevenire a acestui fenomen, prin politici și măsuri țintite și eficiente de gestionare a acestui fenomen. Dincolo de reglementările prevăzute de instituțiile statului, sunt necesare măsuri de educare și conștientizare a riscurilor asociate consumului de alcool înainte de a conduce.
În condițiile în care tratamentul și prevenirea sunt mai puțin costisitoare decât consecințele asociate dependenței (boală cronică, moarte prematură, accidente rutiere soldate cu victime), consider că pot fi luate măsuri eficiente. Vă pot da câteva exemple: în școli și licee sunt oportune campanii de informare în scopul prevenirii consumului abuziv de alcool, iar pentru medici și psihologi îmbunătățirea formării post-universitare în ceea ce privește tratarea persoanelor dependente de alcool.
Scopul este ca din ce în ce mai puține persoane să adopte un astfel de comportament distructiv, care afectează zeci de mii de români anual și care provoacă tragedii.
Angel TÎLVĂR
DEPUTAT PSD DE VRANCEA
