Personalitatea generalului Toma Lișcu, comandantul Corpului Grănicerilor în 1918 și inițiatorul construirii Mausoleului Eroilor de la Focșani, a fost evocată în cadrul Sesiunii de comunicări științifice „Retrăiri istorice în veacul XXI”. Evenimentul a avut loc în urmă cu câteva zile, în Maia-Catargi, Ialomița.
Ediția din acest an a sesiunii a avut tema „1918-2018. Centenarul Marii Uniri”. Directorul Muzeului Vrancei, prof. dr. Horia Dumitrescu, a prezentat o lucrare dedicată carierei celui care a fost generalul Toma Lişcu. Unul dintre cei mai apreciați ofițeri români în Primul Război Mondial, generalul a preluat, la 3 mai 1918, comanda Corpului Grănicerilor. Aceasta după ce, în timpul Primului Război Mondial, grănicerii au luptat ca trupă de infanterie.
Nu a fost o misiune ușoară ca în câteva luni să fie pregătiți mii de soldați pentru paza frontierelor țării, care avea o lungime de peste 3500 kilometri. Istoricul Horia Dumitrescu a arătat că, pentru vrânceni, numele generalului Lișcu rămâne legat de inițierea ridicării în Focșani a Mausoleului Eroilor. Generalul era de la 1 octombrie 1923 la comanda Diviziei a 6-a – cu sediul la Focşani – din cadrul Corpului 5 Armată. „Pentru vrânceni, generalul Lișcu rămâne în inimile lor ca inițiatorul ridicării Mausoleului din Focșani, operă patriotică în care a fost ajutat de locotenent colonelul Dumitru Carlaonț. Având calitatea de președinte al Comitetului Județean Putna al Societății „Mormintele Eroilor căzuți în Război”, a întreprins numeroase demersuri către Primăria Focșani pentru ca aceasta să contribuie financiar la ridicarea monumentului. Totodată, s-au organizat serbări, baluri, s-au pus în vânzare cărți poștale, s-au deschis liste de subscripție, reușindu-se ca în 1925 să înceapă lucrările pentru ridicarea Mausoleului Osuar din Focșani”, arată istoricul Horia Dumitrescu.
Cariera generalului este o dovadă că Napoleon nu a exagerat când a spus că „fiecare soldat poartă în raniță bastonul de mareșal”. Astfel, Toma Lișcu s-a înrolat ca voluntar în Regimentul 1 Geniu (20 februarie 1886). Avansat caporal (10 septembrie 1886), sergent (5 aprilie 1887), sergent major (1 ianuarie 1888) și sergent adjutant (5 februarie 1889). A absolvit Şcoala de Subofiţeri de la Bistriţa (1 octombrie 1889 – 16 octombrie 1891) şi Şcoala Superioară de Război (1899 – 1902). Treptat a urcat în grade militare, de la sublocotenent în 1891 până la general de brigadă (1 septembrie 1917). „A muncit, s-a instruit, ș-a făcut datoria și ș-a deschis singur drumul, neajutat de nimeni”, scria ministrul de Război, generalul Constantin Herjeu la 1918 despre cariera generalului Lișcu.
Sesiunea de comunicări științifice „Retrăiri istorice în veacul XXI” are loc anual la Maia-Catargi, Ialomița. Evenimentul a fost organizat de Societatea Culturală Apollon, împreună cu Filiala Maia a Asociației Naționale a Cavalerilor de Clio, cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița, sub înaltul patronaj al Academiei Oamenilor de Știință din România. Cu această ocazie a fost publicat volumul XI al lucrării „Retrăiri istorice în veacul XXI”. Este o antologie cu lucrările prezentate de istoricii prezenți la sesiunea științifică.
