Muzeul Vrancei a găzduit, ieri, lansarea Dicționarului Academicienilor Vrânceni, un eveniment editorial de excepție pentru Focșani. Au fost prezenți majoritatea autorilor care au realizat articolele despre cei 31 de academicieni, scriitori, istorici, profesori, preoți ai proieriilor din Vrancea. Dicționarul Academicienilor Vrânceni este rodul unei munci de aproape doi ani de zile, un proiect inițiat și coordonat de conferențiar universitar dr. Costică Neagu, prin Asociația Personalului Didactic „Simion Mehedinți”. Evenimentul de ieri a fost realizat în parteneriat de Asociația Personalului Didactic „Simion Mehedinți” din Focșani, Casa de Cultură „C.C. Giurescu” Odobești și Muzeul Vrancei. Costică Neagu a arătat auditoriului că ideea realizării dicționarului vine de la academicianul Simion Mehedinți, așa cum menționează pe coperta a patra a cărții: „Academia Română a fost cea dintâi instituție care, încă de la începutul secolului trecut, a căutat să reprezinte măcar simbolic unirea tuturor țărilor românești”. „A fost o experiență foarte interesantă, nu am vrut să facem un dicționar de autor. Am făcut un dicționar colectiv. Aici am capacitat atât resurse din Vrancea, profesori cu preocupări în domeniul pe care l-a abordat academicianul respectiv și personalități din țară. Unii dintre autorii articolelor dicționarului sunt colaboratori ai academicienilor”, a spus dr. Costică Neagu.
Acesta a subliniat că toate articolele Dicționarului au o structură asemănătoare, pentru a feri dicționarul de eclectism. Diferența dintre articole o face autorul, „prin documentare, seriozitatea față de cuvântul scris, față de academician sau față de domeniul abordat”. Dicționarul cuprinde 31 de articole despre 31 de academicieni născuți pe teritoriul actual al județului Vrancea. Articolele au fost elaborate de unul sau doi autori, fiind și cazuri în care un autor a contribuit la mai multe articole, precum Horia Dumitrescu, Romeo Valentin Muscă, Ionuț Iliescu, Mircea Ciuhuța, Costică Neagu. „Dicționarul este și un pomelnic sau diptic pentru că în această listă sunt înscriși toți nemuritorii de până acum ai acestui ținut legendar, care ar trebui pomeniți în fiecare sărbătoare creștină, măcar în bisericile așezărilor în care s-au născut. Acest dicționar este și un areopag, adunare de savanți și artiști de valoare în care cititorul va putea citi pe toți vrâncenii care au intrat pe ușile împărătești ale Academiei Române. Este un îndemn pe care îl facem tuturor instituțiilor de cultură și de educație, de a atribui numele savanților unor școli, licee, unități de cultură din localitățile în care aceștia s-au născut. Nu ar trebui ca aceste nume să fie doar niște etichete”, a spus dr. Costică Neagu.
Cartea de vizită a Vrancei
Participanții la eveniment au evidențiat importanța realizării acestei cărți care îi prezintă pe cei 31 de vrânceni care au intrat în Academia Română. Valentin Muscă a subliniat că Dicționarul „este cartea cetățenilor de onoare ai Vrancei”. „În acest volum există 31 de personalități care prin muncă și numai prin muncă, au înnemurit spiritul din acest județ. Universitatea de arhitectură din București poartă numele arhitectului focșănean Ion Mincu, porturile de la Brăila, Galați, Constanța au fost construite și modernizate de inginerul focșănean Anghel Saligny, tot acesta a fost primul om din Europa care a balizat Dunărea, a fost cel care a legat Bucureștii de Dunăre, construind podul pe insula Ramadan din Giurgiu, prima conductă de petrol care lega Ploieștiul de Constanța”, a spus Valentin Muscă. Acesta a menționat că Dicționarul este cea mai bună carte de vizită a Vrancei astfel încât vizitatorii să constate că aici nu se produce numai vin dar sunt și oameni care au deschis domenii de cercetare recunoscute nu doar în România ci și peste hotare. Invitat special a fost preotul Vasile Dabija, protoiereul de la Panciu, care a vorbit despre legătura strânsă dintre Biserică și membrii Academiei, începând cu episcopul Dionisie Romano, care a realizat o puncte de legătură între Biserica Ortodoxă și Academia Română, inginerul Gheorghe Balș, unul dintre cei mai importanți cercetători ai arhitecturii bisericești românești, frații Gheorghe și Ștefan Longinescu, Panaite Mazilu, Valeriu D. Cotea, Simion Mehedinți, arhitectul Ion Mincu. „Lucrarea la a cărei lansare participăm astăzi este una de referință printre celelalte realizări ale dumneavoastră”, a subliniat preotul Dabija.
„În Vrancea, din cei 31 de academicieni, 10 sunt de la sat”
Directorul Muzeului Vrancei, istoricul Horia Dumitrescu a sublinat numărul mare de academicieni care s-au născut la sat. „Atunci când există valoare reală nu contează unde s-a născut omul. În Vrancea, din cei 31 de academicieni, 10 sunt de la sat. Din acest punct de vedere suntem întrecuți numai de comuna Săliște care are 11 academicieni”, a spus directorul Muzeului, care a menționat numele academicienilor vrâncenii care au condus Academia Română, respectiv Anghel Saligny, Olănescu-Ascanio, Duiliu Zamfirescu, Gheorghe Balș, Gheorghe Nicolau. Horia Dumitrescu a vorbit și despre tentația de a-i prezenta pe academicieni ca niște ființe perfecte, cu toate că „uneori o prietenie care începe frumos se termină foarte urât”. În aceste context, istoricul a povestit un episod mai puțin cunoscut despre discursul susținut de Duiliu Zamfirescu după ce a fost acceptat în Academie. Conform uzanțelor, scriitorul trebuia ca în discursul de recepție să vorbească despre figura literară a lui Olănescu Ascanio. În schimb, Duiliu Zamfirescu a vorbit despre poporanismul în literatură.
