Ediția: Vineri 27 Decembrie 2024. Nr 6786
Ediția: Vineri 27 Decembrie 2024. Nr 6786

GHIDUL CĂLĂTORULUI PRIN LEGISLAȚIE. Partajul succesoral, partea a 4 a

Astăzi vom vorbi despre instituția cunoscută sub numele de partajul de ascendent. Ascendenții, prin intermediul partajului de ascendent, pot împărți încă din timpul vieții, bunurile care sunt proprietatea lor exclusivă, ocolind astfel inconvenientele stării de indiviziune ori dificultățile partajului succesoral. Există însă posibilitatea în practică de atribuire prin intermediul partajului de ascedent și a cotei-parți asupra unui bun comun cu altul sau drepturile sale din comunitatea matrimonială.

Pot să își împartă bunurile pe calea partajului de ascendent doar ascendenții: părinții, bunicii, străbunicii, etc. Ascendenții pot fi din căsătorie sau din afara căsătoriei ori din adopție. Celelalte rude care nu sunt ascendenți nu pot face împărțeala prin intermediul acestei forme speciale. Cei între care se poate face partajul de ascendent sunt descendenții (copii, nepoți, strănepoți, etc) indiferent că sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei.

Această împărțire poate fi realizată în mai multe moduri. Astfel, ea poate fi făcută fie prin donaţie fie prin testament, dar cu respectarea formelor, condiţiilor şi regulilor prevăzute de lege pentru aceste acte juridice. Partajul de ascendent trebuie făcut efectiv, în sensul de a diviza material bunurile, iar nu numai de a indica cotele-părți care se cuvin descendenților. Ascendenții pot partaja fie toate bunurile pe care le dețin în proprietate, fie doar o parte din acestea. În situația în care bunurile au fost partajate parțial, restul de bunuri necuprinse se vor împărți potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Partajul de ascendent trebuie să cuprindă toți descendenţii care îndeplinesc condiţiile pentru a veni la moştenire, fie în nume propriu, fie prin reprezentare succesorală, în caz contrar, acesta fiind nul absolut. În situația în care împărțeala testamentară a cuprins pe toți descendenții, dar unul este predecedat și nu vine la moștenire și nici nu are descendenți care să vină la moștenire prin reprezentare, ori este nedemn sau a renunțat la moștenire, atunci partajul făcut între ceilalți descendenți va rămâne valabil.

Pentru informații suplimentare în legătura cu subiectul prezentat, puteți adresa întrebări pe adresa de e-mail a redacției ziarului Monitorul de Vrancea.

 

          AVOCAT MANUELA FLOREA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?