Prima ediţie a Şcolii de vară de Ştiinţă şi Tehnologie pentru elevi şi profesori, organizată de Universitatea din Bucureşti (UB), a început luni pe Platforma de la Măgurele. Şcoala de vară (27 august – 3 septembrie) este organizată în parteneriat cu Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH) şi cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), sub egida Comunităţii Educaţie pentru Ştiinţe. Cursurile sunt destinate atât elevilor de liceu, cât şi cadrelor didactice care predau discipline STEM în învăţământul secundar gimnazial şi liceal şi vor fi organizate în două secţiuni, potrivit unui comunicat al UB. Astfel, elevii de liceu vor avea ocazia de a realiza diferite exerciţii de laborator şi de a se familiariza cu metodele ştiinţifice şi cu tehnicile de cercetare folosite în laboratoarele de la Măgurele. La rândul lor, cadrele didactice care predau discipline STEM în învăţământul secundar gimnazial şi liceal vor învăţa diverse alternative de predare şi vor avea oportunitatea de a descoperi resurse pe care le vor putea utiliza în cadrul procesului didactic.
Şcoala de vară de la Măgurele îşi propune să familiarizeze elevii cu instrumentele ştiinţifice şi cu gândirea critică şi să le ofere acestora oportunitatea de a iniţia proiecte de cercetare alături de oamenii de ştiinţă de la Măgurele. „Nu în ultimul rând, este o ocazie pentru cadrele didactice de a se forma în spiritul metodelor pedagogice inovatoare şi de a se pune la curent cu ultimele noutăţi în ceea ce priveşte educaţia STEM”, menţionează UB. Tematicile de cercetare propuse elevilor şi profesorilor cuprind domeniile: fizică şi inginerie, automatizări şi aplicaţii, ştiinţele vieţii şi ale mediului şi tehnologii digitale în cercetare. „Dintre subiectele destinate elevilor pentru experimente şi proiecte de cercetare amintim: dezvoltarea de ansamble cu interfaţă Internet of Things (IoT) pentru facilităţi experimentale; observaţii ale efectelor medicamentelor asupra celulelor tumorale expuse la radiaţii ionizante; analize privind comunicarea în lumea animalelor; aplicaţii ale inteligenţei artificiale în analiza datelor ştiinţifice; prepararea şi caracterizarea structurilor nanometrice cu aplicabilitate în electronică şi optoelectronică; astrofizică – galaxii şi găuri negre; comportamentul sistemului teren-structură în timpul cutremurelor; sisteme de procesare cu plasmă pentru modificarea suprafeţelor etc.”, precizează UB.
Partenerii evenimentului sunt Infrastructura de cercetare Extreme Light – Nuclear Physics (ELI-NP), Institutul Naţional de Fizică a Materialelor, Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi a Radiaţiilor, Institutul de Ştiinţe Spaţiale, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Fondului Ştiinţescu Bucureşti, gestionat de Fundaţia Comunitară Bucureşti.
