Ignatul este ultima zi de viață pentru majoritatea godacilor de prin gospodăriile vrincenilor, in tradiția populară spunindu-se că porcul tăiat in această zi va fi unul gustos, iar oamenii se vor bucura de hrană tot anul ce va urma. De altfel, și felul in care este injunghiat porcul diferă de la o zonă la alta. Unii ii taie beregata, iar alții ii infig cuțitul in inimă, fiecare măcelar incercind să scurteze viața animalului cit mai repede și fără prea multe chinuri. Delicatesurile preparate din carnea porcului sint aceleași peste tot, măiestria gospodinelor fiind cea care face diferența. Majoritatea locuitorilor din Vrancea taie porcul in această zi, obiceiurile fiind păstrate cu strictețe. Tradiția cere ca in ziua Ignatului omul gospodar să sacrifice un porc pentru masa de Crăciun. Cu toate că unii oameni nu mai respectă posturile creștinești, ritualul sacrificării porcului din ogradă dăinuește incă. Ziua Sfintului Ignatie Teoforul este ziua tăierii porcilor, aceasta fiind o sărbătoare apărută inaintea creștinismului și dedicată solstițiului de iarnă. Bătrinii spun că asupra celor care indrăznesc să sacrifice porcii duminica, inaintea Ignatului, vor cădea mari necazuri și nenorociri. Măcelarii susțin că in această zi porcii ating cea mai mare greutate de peste an, pentru ca după aceea greutatea lor să scadă simțitor. Tot ei spun că acest lucru se datorează visului pe care il au lighioanele in noaptea de 19 spre 20 decembrie a.c., cind animalelor le este dezvăluită soarta. Numai in această noapte animalul află adevăratul motiv pentru care stăpinul l-a crescut și l-a ingrijit pe parcursul intregului an, iar ultima secvență a visului este cea a cuțitului măcelarului minjit de singe. „in noaptea de dinaintea Ignatului porcul il visează pe om și vede scopul pentru care acesta l-a crescut. Cea mai grea imagine din mintea lui rămine aceea a unui om care il injunghe cu un cuțit mare, de pe care curge singe. Dacă porcul este tăiat in altă zi, după Ignat, greutatea lui se reduce simțitor. Asta deoarece el refuză să mai mănince pierzind astfel in greutate”, ne-a declarat Tomiță Stroie un cunoscut măcelar din comuna Dumbrăveni. Sacrificarea porcului, o adevărată artă pentru unii Ritualul in care se face sacrificarea porcului trebuie respectat cu sfințenie de către măcelarul amator. La inceput, porcul este legat de picior cu o fringhie și scos din coteț, după care oamenii ce ajută la tăierea lui il trintesc la pămint urcindu-se pe el și legindu-l cu o altă fringhie. in acel moment măcelarul este la gitul porcului pregătit să-i ia viața. „Cel care ii bagă cuțitul porcului in inimă este un criminal. Eu de regulă ii tai beregata, ca să se scurgă singele”, ne-a mai spus măcelaru Tomiță Stroie. După aceea, porcul se așează cu fața către răsărit și se acoperă cu paie de griu și i se dă foc. La scurt timp, cei prezenți primesc din partea gazdei un pahar sau două de țuică sau vin fiert. Se adaugă paie pină ce părul de pe porc este ars, după care se trece la pirlit fie cu forja (un fel de butelie in care se pun lemne uscate și care este acționată electric sau manual), sau cu butelia de la aragaz. După ce a fost pirlit timp de aproape două ore, animalul se udă cu apă și se dă cu sare, pentru ca apoi să fie pus pe o masă și acoperit cu o pătură, lăsăndu-se citeva minute să se aburească. inainte de a i se tăia capul, porcul se insemnează in frunte cu semnul crucii, iar proprietarilor le este adresată urarea „Să dea Dumnezeu să mincați porcul sănătoși”. „După ce l-am pirlit incepem să cinătuim, adică pe ințelesul tuturor să-l facem bucățele. Există două variante de al tăia, fie incepind de pe burtă, fie de pe spate”, a incheiat Tomiță Stroie. Ca prin toate părțile, din porc se fac și aici diferite delicatesuri, de la cirnați și tobă, pină la răcituri și afumături. Tăierea și prepararea porcului se face cu ustensile noi in comuna Jariștea, localnicii păstrează și respectă sfaturile primite incă din bătrini, porcii fiind sacrificați prin mai toate curțile după reguli precise. Sterian Cotirlan a fost surprins de reporterii noștri la scurt timp după ce a injunghiat porcul, godacul fiind deja suit pe masă și supus pirlirii. Conform obiceiului, toți cei care au ajutat la injunghierea porcului trebuie să fie cinstiți ma apoi cu cite un pahar de vin sau de tărie. „Eu am
