Prefectul Ion Oprea, fostul subprefect Manole Merchea și directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor, Victor Răcoșanu sînt cercetați penal, în urma plîngerii înaintate de președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan. Åžeful administrației județene a reclamat modul defectuos în care cei trei și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în gestionarea crizei inundațiilor, care s-au soldat cu moartea a 15 persoane. Oprișan a evidențiat faptul că nu au fost alertate comitetele locale pentru luptă împotriva dezastrelor. Datorită incompetenței lui Oprea, Merchea și Răcoșanu, 15 oameni au murit. Din păcate reprezentanții puterii PNL-PD minimalizează acest lucru considerînd că este vorba de „victime conexe”, așa cum îi place senatorului PD Jan Vraciu să spună. Un număr de 15 oameni, din care 7 la Vadu Roșca au murit în timpul inundațiilor din vara acestui an, plătind cu viața incompetența prefectului Ion Oprea, a subprefectului Manole Merchea și a directorului SGA, Victor Răcoșanu. Acum, cei trei caută explicații, vor să dea vina pe alții, dar îi întrebăm: puteți să dormiți domnilor, știind că atîți oameni au murit din cauză că n-ați luat, la timp, deciziile care le-ar fi putut salva viețile? Prefectul se apără spunînd că nu el stabilește vinovăția și nu ezită să dea vina pe primarii localităților afectate. Culmea este că tocmai aceștia au dus greul în perioada inundațiilor, în timp ce la Prefectura situația din teren era cunoscută datorită știrilor de la televizor și din ziare. Oprea încearcă să ducă opinia publică pe o pistă falsă, afirmînd că în primele zile ale inundațiilor se afla în concediu și că funcția de președinte al Comitetului pentru Situații de Urgență trebuia preluată de președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan. Prefectul încearcă să scape de responsabilități, numai că a ales săo soluție greșită: să arunce vina pe Oprișan. Din păcate pentru el, încă din prima zi, vrîncenii, presa, miniștrii l-au văzut pe președintele Consiliului Județean în mijlocul sinistraților, iar nu pe prefect sau subprefect. Încălțat în cizme, Oprișan nu a ezitat să intre în nămol și apă pentru a salva oamenii care aveau mare nevoie de ajutor, în timp ce prefectul, după cum singur zice, se odihnea în concediu. De fapt, Oprea este contrazis însă chiar de fostul subprefect Manole Merchea care a spus că în conformitate cu Legea 340 „subprefectul preia atribuțiile prefectului. În această situație ar însemna că subprefectul preia și funcția de președinte al Comitetului pentru situații de urgență”. Totuși, nici fostul subprefect Manole Merchea nu se consideră vinovat de modul în care s-a intervenit pentru limitarea pagubelor produse de viituri. „Încă din dimineața zilei de 12 iulie am sunat personal primarii localităților din Lunca Siretului și i-am anunțat de posibilitatea producerii unei viituri puternice. Dacă în localități nu au fost avertizați oamenii, asta-i privește pe primari”, a afirmat Merchea, care a adăugat că din punctul său de vedere, eroare umană a fost doar refuzul populației de a da curs avertizărilor de a părăsi locuințele. Faptul că avertizările au venit prea tîrziu, nu contează pentru liberalul Merchea, grăbit să dea vina pe morți. La rîndul său, directorul SGA Vrancea, petrolistul Victor Răcoșanu a declarat: „Aștept cu interes rezultatul anchetei și în funcție de rezultat voi acționa în consecință. Nu mă consider vinovat deoarece am stat zilnic pe malul Siretului, iar acesta a avut un debit record de 5.600 metri cubi pe secundă. Mă voi supune organelor de anchetă”. Răcoșanu a fost un personaj practic invizibil în timpul inundațiilor. O fi stat pe malul Siretului prin Bacău ori Suceava, că prin Vrancea n-a fost zărit. Nici prefectul și nici directorul SGA nu au convocat Comitetul județean pentru situații de urgență În plîngerea formulată de Marian Oprișan și înaintată Parchetului General de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție se arată că Administrația Națională de Meteorologie a avertizat încă din data de 8 iulie a.c., că în intervalul 8-11 iulie 2005, vor cădea precipitații abundente care pot depăși 50 litri pe metrul pătrat, în bazinele rîurilor Rm.Sărat, Putna, Trotuș, Bistrița. Potrivit Ordonanței de Urgență nr.21/2004, privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, la nivelul fiecărui județ se constituie, sub conducerea prefectului, comitetul județean de urgență care are o serie de atribuții printre care și evaluarea situațiilor de urgență și stabilirea acțiunilor specifice pentru gestionarea acestora. Așadar, prefectul Ion Oprea, în calitate de președinte al Comitetului pentru situații de urgență, și directorul SGA Vrancea, Victor Răcoșanu, ca șef al secțiunii de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, trebuiau să solicite imediat instaurarea stării de alertă pentru bazinele mijlocii și inferioare ale tuturor cursurilor de apă interioare județului Vrancea și afluente rîului Siret, dar și alertarea comitetelor locale pentru situații de urgență. „Cu toate acestea, nici prefectul județului Vrancea și nici directorul SGA Vrancea nu au convocat în regim de urgență Comitetul județean pentru situații de urgență în vederea stabilirii măsurilor concrete privind intervenția necesară evitării sau atenuării pagubelor umane și materiale, inclusiv măsuri de evacuare a populației în zonele în care se depășise cota de pericol. Astfel, consider că directorul SGA avea obligația monitorizării cursurilor de apă din județul Vrancea și cu atît mai mult a Siretului avînd în vedere că avertizările hidrologice și meteorologice ofereau specialiștilor în domeniu informații suficiente pentru a lua măsurile ce se impuneau”, se arată în plîngerea formulată de Marian Oprișan. Prefectul a refuzat să decreteze situația de urgență sau starea de alertă În plîngere, șeful administrației județene afirmă că prefectul Ion Oprea a refuzat să decreteze din vreme situația de urgență sau starea de alertă, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență nr.21/2004, deși inundațile cu care se confrunta județul Vrancea și efectelor lor reprezentau suficiente motive. „Abia în cursul zilei de 13 iulie 2005, prefectul județului a decretat stare de alertă la nivelul a 18 localități, cu toate că această decizie este înscrisă ca măsură ce se instituie pe durata «situațiilor de urgență», iar declararea ei se face numai cu acordul ministrului Administrației și Internelor. Menționez ca pînă în seara zilei de 13 iulie 2005, prefectul nu a convocat nici o ședință a Comitetului Județean pentru situații de urgență”, mai spune Marian Oprișan. El arată că prefectul Ion Oprea și subprefectul de la acea vreme, Manole Merchea, care fuseseră informați că de la barajul Călimănești urma să fie deversată o cantitate impresionantă de apă, (debitul a ajuns la 5.500 metri cubi pe secundă – n.r.), trebuiau să alarmeze populația și să solicite evacuarea localităților din aval. Cei trei nu și-au îndeplinit sarcinile, astfel că oamenii s-au trezit cu viitura peste ei. „Directorul SGA avea obligația să aducă la cunoștința prefectului și a Comitetului pentru situații de urgență că eliberarea unui asemenea volum de apă poate avea urmări extrem de grave în privința localităților riverane rîului Siret, în speță incintele îndiguite Suraia-Vadu Roșca, Vulturu-Călieni, Călieni-Nănești, Nănești-Măicănești. Avertizările hidrologice specificau creșterile mari de debit și nivel pe cursurile interioare județului, respectiv Milcov, Putna, Åžușița, Rîmna, Rm. Sărat și Trotuș. Acestea impuneau asigurarea cotelor de comandă la descărcarea acestora în rîul Siret, dar și măsurile imediate și urgente de evacuare a populației în zonele bazinelor inferioare ale acestora și descărcarea unui debit mai mic de 3.900 metri cubi pe secundă în aval de acumularea Călimănești. Cu toate acestea, deși informațiile ofereau o viziune a ceea ce se poate întîmpla, prefectul Ion Oprea și subprefectul Manole Merchea nu au făcut demersurile care se impuneau pentru alarmarea populației și evacuarea pînă la ultimul om din satul Vadu Roșca”, se mai arată în plîngere. IPJ confirmă că prefectul Ion Oprea este cercetat În localitățile situate în zone inundabile nu au fost trimise unități ale armatei sau jandarmeriei, nu au fost asigurate măsuri corespunzătoare privind evacuarea completă și în timp util a populației, fapt ce a determinat ca Vrancea să înregistreze cel mai mare numar de decese. În aceste condiții, Marian Oprișan a solicitat cercetarea celor care se fac vinovați de această situație. „Vă solicit să dispuneți efectuarea cercetărilor pentru a stabili dacă persoanele cu responsabilități în gestionarea situației apărute și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile în sensul de a lua măsuri corespunzătoare evitării producerii oricăror pagube materiale și umane și de a transmite informațiile privind producerea unor inundații, comunităților direct amenințate de acestea”, se arată în finalul plîngerii semnate de Marian Oprișan. Contactat de reporterii noștri, purtătorul de cuvînt al IPJ a confirmat că se fac cercetări de către Serviciul de Investigare a Fraudelor cu privire la modul cum au fost gestionate inundațiile. ” S-a primit o sesizare din partea Parchetului Vrancea. Sesizarea a fost înaintată de Parchet la data de 9 august a.c. și imediat a fost conexată la dosarul penal aflat deja în lucru la Serviciul de Investigare a Fraudelor, din cadrul IPJ Vrancea. Acel dosar face referire la distrugerea podului de cale ferată de la Putna Seacă, investigîndu-se condițiile care au dus la producerea acestui incident. Polițiștii acestui serviciu au început, acum, verificările și pe baza aspectelor sesizate în ultima lucrare, cu privire la inundațiile și pagubele produse în județul Vrancea”, a declarat purtătorul de cuvînt al IPJ, Mirela Ciontu.
