În urmă cu cîteva săptămîni, arhivele Comitetului Județean Vrancea al PCR au devenit accesibile oricui este interesat de istoria recentă. Ele conțin și cîteva dosare cu date referitoare la cutremurul din 4 martie 1977, date care nu au ajuns pînă acum la publicul larg. „Monitorul de Vrancea” deschide astăzi pentru dumneavoastră paginile îngălbenite și prăfuite ale unor vremuri de unii uitate, încă vii pentru alții, netrăite pentru mulți. Veți fi călători în timp, asistînd, e adevărat, fără puterea de a interveni, la evenimentele dintr-o zi care a marcat un secol. Direcția Județeană Vrancea a Arhivelor Naționale Fond: Comitetul Județean Vrancea al PCR Dosar nr.1654 /1977 „4 martie 1977 La ora 21.35 în Piața Unirii din centrul municipiului este prezent primul – secretar al județului, tovarășul Simion Dobrovici, înconjurat de membri ai Biroului Comitetului Județean de partid. Din indicația primului-secretar se alcătuiesc echipe de control și intervenție pentru constatarea avariilor pricinuite de seism, declanșarea măsurilor de urgență. Se întrerupe curentul electric din rețea și alimentarea cu apă pînă la sondarea traseelor și descoperirea eventualelor rupturi. Ora 22. Primul secretar al județului ordonă un control riguros în zonele locuite ale municipiului, principalele unități economice din oraș. Din indicația sa, membri ai biroului merg la diverse puncte ale orașului pentru a discuta cu cetățenii și a calma populația. Activiștii comitetului județean de partid, alte cadre sînt mobilizate în acțiunile întreprinse, pentru cuprinderea operativă a întregului teritoriu. Ora 22.30. După evaluarea realității, primul-secretar dictează furnizarea în continuare a energiei electrice din rețeaua urbană, neexis-tînd pericole reale. Se încearcă stabilirea legăturii prin radio cu conducerea de partid, rețeaua telefo-nică fiind inutilizabilă. O echipă de tehnicieni ai Direcției de poștă reușește după aproape două ore de la producerea cutremurului să restabilească legătura telefonică. Singurul aparat de la care se poate vorbi este plasat în piața centrală, pe o măsuță. Din mijlocul colectivului de activiști, primul-secretar raportează situația din municipiu. Ora 24.15. Åedință de secretariat, alcătuirea comandamentului de urgență pentru evaluarea pagubelor și hotărîrea măsurilor de remediere. Ziarul „Milcovul” lucrează pentru realizarea de afișe cu Decretul Prezidențial. Dimineață ele sînt afișate în tot orașul. Vin și pleacă mereu echipe de informare care raportează situația existentă la spitale și cămine, cartierele de locuit, starea morală a cetățenilor, avariile unităților economice. Toate opera-țiunile sînt conduse direct de primul secretar al județului.” Prin Decretul Prezidențial din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu instituia starea de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România. La articolul 10, acesta stipula că „întreaga populație aptă de muncă este obligată să participe la toate acțiunile organizate pentru înlăturarea consecințelor cutremurului”. Pe 5 martie, la orele 10, avea loc teleconferința cu „tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR”. Acesta le spunea primilor secretari din țară că prevederile decretului rămîn valabile, dar adăuga alte ordine: „Să se urgenteze scoaterea de sub dărîmături a oamenilor; – să se treacă imediat la identificarea locuințelor grav avariate și la evacuarea imediată, pentru a se evita noi victime. (…) Nu trebuie să ne grăbim de a începe lucrul, de a repara la voia întîmplării astupînd fisurile”. Doi elevi au sărit pe geam în timpul cutremurului „BULETIN, privind cîteva aspecte de pe urma cutremurului din seara zilei de 4 martie 1977 (…) – la școala M.I.U. este accidentat grav un elev de la școala de maiștri care în timpul cutremurului a sărit pe geam de la etajul doi. Se presupune că are coloana vertebrală ruptă. I s-a acordat primul ajutor și a fost transportat la spital. – La aceeași școală, o elevă a sărit de la primul etaj fiind transportată de urgență la spital. – O elevă internă de la școala de surzi alergînd să se salveze în timpul cutremurului a fost surprinsă de dărîmături fiind accidentată la coloana vertebrală și picior. (…) ora 4.00, 5 martie 1977” „BULETIN, privind cutremurul din seara zilei de 4 III 1977 Comitetul municipal de partid Focșani informează: (…) La comuna Năruja la internatul școlar a căzut centura de beton, rănind o elevă. A fost internată la spitalul din comună. 5 martie 1977, ora 6.00” 2 morți, 21 de răniți „Partidul Comunist Român Comitetul Județean Vrancea BULETIN, privind unele probleme legate de cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977 1. Situația fondului de locuințe avariate pe județ: – 1217 (nu avem cazuri de blocuri avariate); – din care: total avariate – 336, parțial avariate – 881; – din care în munici-piul Focșani la această oră, total avariate care necesită evacuare – 205, parțial avariate – 387; în orașul Adjud, total avariate care necesită evacuare – 50, parțial avariate – 7; în orașul Mărășești pînă la această oră nu sînt probleme; – în orașul Odobești, parțial avariate – 10; în orașul Panciu, total avariate – 10, parțial avariate – 27; în mediul rural, total avariate – 71, parțial avariate – 346”. 44 de întreprinderi și instituții au fost avariate parțial. Printre acestea se numără: Spitalul Militar din Focșani și spitalele din Dumitrești și Vidra, Dispensarul din Tîmboiești, Direcția Județeană de Poștă, Liceul Unirea, școlile generale 2,3,4,6 din Focșani, școlile din Pufești, Vulturu, Dealul-Lung, Gura Caliței, Slobozia-Ciorăști, Slobozia-Bradului, Vînători, sediul grupului de pompieri, al Tribunalului, Procuraturii și Notariatului de Stat Județean. „Din sarcinile stabilite la ședința de la ora 13.00 s-au rezolvat următoarele probleme: (…) – Direcția Comercială Județeană a trimis capitalei: pîine – 5 tone, carne – 5 tone, preparate carne – 5 tone, preparate lactate – 5 tone; Pregătește pentru mîine, 6.III. a.c., alte cantități de produse alimentare. Persoane accidentate : – total persoane rănite: 23, din care mortal: 2. – Din cele 23 de persoane rănite, 5 sînt spitalizate. (printre care și o fetiță de 2 ani – n.r.) (…) Total general pagube: 7.467.428 lei. 5.III.1977, ora 17.00” Într-un buletin din aceeași zi, dar de la ora 19.30, se arată că „în municipiul Focșani au mai fost identificate alte 60 de imobile care necesită evacuarea și 238 parțial avariate. În orașul Mărășești au fost identificate 10 imobile avariate parțial. Pe total județ: 396 imobile avariate total, 1.129 imobile avariate parțial”. „Direcția Sanitară a Județului Vrancea 8.III.1977 ora 9 INFORMARE – Total persoane asistate – 246 – Total accidentați – 23 – Total internați – 5 Din care doi au ieșit din spital și au mai rămas trei cazuri în spitalul județean. – Total decedați – 2 (ambele cazuri la domiciliu) 1. Chirilă Ruxanda din Focșani strada Mare nr.336 născută la 24.I.1923 a decedat la domiciliu în următoarele împrejurări: părăsind clădirea în care locuia a fost lovită în cap de o cărămidă desprinsă dintr-o hoarnă. (…) 2. Mocanu Ion din Odobești născut în 1923 a decedat la domiciliu în jurul orei 3-4 dimineața, după cutremur, în următoarele împrejurări: – fiind un vechi hipertensiv și diabetic, după cutremur intră brusc în comă și decedează. „Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă Vrancea INFORMARE privind urmările cutremurului – produs în noaptea de 4 martie 1977 (…)Localul Teatrului din Focșani – prezintă fisuri la unii pereți interiori, o fisură accentuată la peretele vitraliului pornind de la acoperiș. De asemenea, este căzută stucatura din foaier pe o lungime de aproximativ 4-5 metri. În sala de spectacole – în jurul cupolei sînt fisuri vizibile existînd pericolul ca unele suprafețe să cadă. (…) S-au deteriorat două lucrări de artă – reprezentînd muza muzicii și a dansului. (…) Muzeul de istorie – Clădirile secții-lor de istorie veche, modernă și contemporană prezintă o situație deosebită, toți pereții au fisuri accentuate, unii cu tendința de a se dărîma. De asemenea, s-au spart vitrinele cu exponate și au căzut plafoanele. (…) Biblioteca Județeană – clădirea este fisurată – pereții interiori și exteriori colț de clădire necesită a fi rezidiți și consolidați. (…) Mausoleul Mărășești – localul prezintă unele fisuri la partea superioară, cupolă. De asemenea, clădirea unde este amenajat muzeul are unele fisuri la unii pereți, țigla căzută. (…) 5.III.1977” Numărul clădirilor avariate crește „Partidul Comunist Român Comitetul Județean Vrancea SINTEZA, evenimentelor produse în urma cutremurului din 4 martie 1977 (Raport pentru teleconferință) 6.III.1977, ora.8.00 (…) Din verificările făcute rezultă că au fost avariate 1.430 de clădiri (locuințe și instituții) din care 401 sînt complet avariate și 1.129 parțial avariate. (…) Pagubele pricinuite, pe baza verificărilor făcute reprezintă 7,5 milioane din care 2,6 milioane sînt deteriorările la imobile, 1,9 mi-lioane valoarea mărfurilor distruse, 3 milioane datorate avarierii și distrugerii instalațiilor și stagnării în producție. (…)” Într-o anexă realizată „pe baza rapoartelor prezentate de membrii biroului Comitetului Județean de partid”, datată tot 6 martie 1977, se arată însă că numărul locuințelor avariate este de 2.657, din care: dărîmate complet – 59, trebuie dărîmate – 552, se pot repara – 2.046. Obiective social – culturale avariate: școli – 132, grădinițe – 36, creșe – 3, spitale și dispensare – 25, cămine culturale – 39, alte instituții – 83; unități comerciale avariate – 20, bi-serici avariate – 21. Într-un buletin informativ din 8.III. 1977, al Comitetului Județean de partid se arată: „Conducerea Sucursalei ADAS informează că s-au avizat următoarele daune: 2.657 case de locuit, din care în Focșani 635, Panciu 139, Odobești 178, Adjud 92, Mărășești 16, iar 1.598 în comunele județului”. În data de 15 martie, buletinul informativ al Comitetului Județean arăta că, în tot județul, au fost avariate 5.508 imobile, dar și că ar fi fost deja reparate 2.534, reprezentînd 47%. Din totalul imobilelor, 5.131 erau locuințe. Ceaușescu: În nici un oraș nu vom suplimenta cu nimic programul de locuințe „Partidul Comunist Român Comitetul Județean Vrancea STENOGRAMA, Teleconferinței cu tovarășul Nicolae Ceaușescu din ziua de 8 martie 1977, orele 12.30 (…) – Vreau să atrag atenția că din tot ceea ce cunoaștem și din datele constatate în județele vizitate, cele mai grave consecințe, cu pierderi deosebit de mari – și oameni și materiale – sînt în capitală. Aici încă continuă lucrările de scoatere de sub dărîmături, încă și astăzi, s-au mai găsit oameni vii. (…) Am atras atenția în județele în care am fost, trebuie să fim foarte atenți, acolo unde se mai poate locui, oamenii să locuiască în continuare, pînă cînd treptat vom putea realiza construcțiile pe care le avem în plan. (…) în afară de Capitală și de Zimnicea, practic în nici un oraș nu vom suplimenta cu nimic programul de locuințe. Dimpotrivă, ținînd cont de pierderile mari din București, de faptul că trebuie să reconstruim Zimnicea complet, vom cere unor județe – poate se vor oferi singuri – să ne ajute cu întreprinderi sau unități de construcții pentru a lucra în capitală sau în Zimnicea. (…) Rog ca activitatea de partid să se axeze pe producție, pe lichidarea urmărilor cutremurului, să se treacă în mod organizat la strîngerea tuturor dărîmăturilor, a molozului – în 2-3 zile să se facă ordine desăvîrșită. Pe străzi, pe cartiere, să se organizeze echipe de cetățeni care să pună capăt acestei stări de lucruri care menține o atmosferă greoaie, apăsătoare. (…)” Pe 9 martie 1977 se pune în aplicare Legea nr.10/1974 privind rechizițiile. Articolul 1 prevedea că „se pot face rechiziții de bunuri” aparținînd inclusiv persoanelor fizice, care „pot fi chemate” și „pentru prestări servicii”. Articolul 7 arăta că „se pot rechiziționa potrivit prezentei legi, mijloace și materiale fotografice, piese de schimb, mijloace de reparații, carburanți și utilaje pentru transportul acestora, clădiri, terenuri, alimente, animale, furaje, precum și alte bunuri (…) Odată cu bunurile rechiziționate se predau și echipamentele aferente”. 250 de replici pînă pe 13 martie Potrivit unui raport al Comitetului de stat pentru energia Nucleară – Centrul de Fizica Pămîntului și seismologie, „în ziua de 4 martie 1977 la ora 21.22 a avut loc un cutremur catastrofal care s-a simțit pe întreg teritoriul țării noastre precum și în țările vecine (Bulgaria, Yugoslavia, Grecia, Turcia, URSS). El a fost înregistrat de toate observatoarele seismolo-gice din lume. După datele determinate de specialiștii români, pe baza seismogramelor obținute la stațiile românești, seismul a avut următorii parametri: 45,9o latitudine nordică, 26,8o longitudine estică, adîncimea = 100 km, Magnitudinea 7,2. Epicentrul acestui cutremur se află în apropierea localității Bîrsești din regiunea Vrancea. Cutremurul a fost urmat pînă în ziua de 13 martie 1977 de aproximativ 250 de replici fără semnificații. Cea mai puternică replică de magnitudine 4,0 s-a produs la cca. 90 de minute de locul principal.” Charles Richter, „bun cunoscător al regiunii Vrancei” „Informare asupra cercetărilor privind cutremurul din 4martie 1977 (…) Acest cutremur este comparabil ca tărie cu cel din 10 noiembrie 1940, care a avut magnitudinea 7,4. Cutremure asemănătoare cu cel din 4 martie a.c. s-au produs și în trecutul îndepărtat, am aminti pe cel din 1802. (…) Analiza statistică a cutremurelor vrîncene produse în ultimii 500 de ani, precum și observațiile executate în cele 15 stații seismice cu înaltă sensibilitate arată că activitatea seismică în regiunea Vrancei este în curs de normalizare și că apariția unei replici puternice este exclusă. Aceeași concluzie este susținută și de o serie de cercetători străini, printre care am aminti celebrul seismolog american Richter, bun cunoscător al regiunii Vrancei. (…)” Gradul de intensitate seismică a fost de peste 9 „NOTÄ privind revizuirea standardului de stat STAS 2923-63 „Zona de Intensități Macroseismice” (…) Cutremurul care a avut loc la data de 4 martie a.c. s-a manifestat diferit atît ca intensitate, cît și ca distribuție pe teritoriul țării, față de cutremurul din 10 noiembrie 1940, furnizînd elemente neașteptate în raport cu studiile existente. Manifestări de intensitate deosebită s-au observat în sudul țării și în special în interiorul zonelor de intensitate seismică de gradele 6 și 7, efectele cele mai mari fiind înregistrate în orașele București, Craiova, Zimnicea și Roșiorii de Vede. Măsurătorile efectuate și analiza preliminară a datelor înregistrate de aparatura din București a Institutului de cercetări în construcții și economia construcțiilor (INCERC) au arătat o accelerație a mișcării seismice a terenului de 250 cm/sec, ceea ce corespunde gradului de intensitate seismică 9 (Scara Mercali). După viteza de oscilație a solului înregistrată (42 cm/sec) gradul de intensitate seismică a cutremurului a fost de peste 9. (…) Å¢inînd seama de considerentele de mai sus, pînă la definitivarea noului standard de stat propunem aprobarea hărții de zonare seismică provizorie anexată care, față de standardul de stat în vigoare cuprinde, în principal, următoarele modificări: a) Prevederea pentru municipiul București a intensității seismice de gradul 8 Ë față de gradul 7 actual. În funcție de categoriile de avarii constatate la clădirile din zona amplasamentului respectiv cu ocazia cutremurului din 4 martie 1977, ti-tularii de investiții pot majora gradul de intensitate seismică de calcul de la 8 Ë la 9 cu avizul Centrului de Fi-zică a Pămîntului și seismologie și al Institutului central de cercetare, proiectare și directivare în construcții. În zonele de luncă ale rîurilor Dîmbovița și Colentina se vor introduce restricții privind construcția de obiective industriale. STAS 8879/6-73 „Microzonarea te-ritoriului R.S. România, Orașul București” se anulează. (…) Cu ocazia avizării documentațiilor tehnice de investiții, organele de avizare vor acorda o atenție deosebită modului cum este rezolvată, prin proiectare, asigurarea antiseismică a construcțiilor. Viceprim-ministru al Guvernului, Gheorghe Cioară Președintele Comitetului pentru problemele consiliilor populare, Iosif Uglar Președintele Consiliului Național pentru Åtiință și Tehnologie, Ion Ursu Pe 17 martie 1977, Comitetul Județean Vrancea al PCR transmitea Comitetului central al Partidului Comunist Român, faptul că în contul CEC „1977” – ajutor si-nistrați – 30.088 de vrînceni depu-seseră 3.353.408 lei.