Andreea Avrămescu a fost înmormântată, ieri, în Cimitirul Nordic, în locul de veci al propriilor părinți, slujba fiind oficiată de trei preoți. Studenta a fost condusă pe ultimul drum de părinți, rude, colegi și prieteni. În fața Colegiului Național „Unirea”, ea a primit o medalie din partea directorului Cornel Noană.
Studenta Andreea Avrămescu, care a murit săptămâna trecută, în tabăra Poiana Pinului, a fost condusă, ieri, pe ultimul drum de părinți, rude, prieteni și necunoscuți. Colegii i-au adus multe flori și au aruncat cu petale în calea carului mortuar.
Slujba de înmormântare a început puțin după orele 11.00, la căpătâiul tinerei aflându-se părinții, care nu s-au dezlipit o clipă de sicriul alb. Au plâns încontinuu, lacrimile lor urmând a o însoți pe Andreea în cer. Afară o așteptau colegii și prietenii, care au afișat pancarte pe care și-au scris gândurile, amintirile și dragostea pe care i-au purtat-o.
Zeci de jerbe de flori, buchete, ghivece cu crizanteme sau trandafiri au fost depuse în capela Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Focșani, astfel că de la intrarea în incintă, mirosul florilor îl acoperea pe cel de lumânări și tămâie.
În timpul slujbei, care a fost oficiată de trei preoți, sicriul alb a fost înconjurat de cei care au cunoscut-o, capela devenind neîncăpătoare pentru mulțimea adunată. Cei mai mulți au așteptat afară, răbdători, chiar dacă termometrul nu indica mai mult de cinci grade Celsius. „Andreea era președinta organizației «Voluntari pentru Idei și Proiecte». Eram în echipa ei. Am lucrat cu ea timp de doi ani. Era sufletistă, avea grijă de noi… Nu gândea că se va întâmpla așa ceva, era tot timpul veselă. Părinților săi le-aș transmite că au avut o fată foarte iubită de multă lume și vreau să se știe că a avut un suflet mare”, a spus cu durere Emanuela Barbă.
La înmormântare nu au venit doar colegii sau prietenii, ci și părinții acestora sau cunoscuții propriilor părinți. „O cunosc pe mama fetei, o femeie foarte frumoasă și știu că și fata era la fel ca mama ei. E singurul copil al părinților și cred că durerea este cu atât mai mare. Au venit până și colegii de la București să o vadă”, a spus Victoria Ioniță.
Tatăl unei foste colege și-a amintit de istețimea și inteligența Andreei, dar și de faptul că era implicată în foarte multe proiecte. „S-a pus problema epuizării fizice a fetei. Era implicată în foarte multe proiecte studențești, era o fată foarte deșteaptă”, a declarat bărbatul, care nu a vrut să-și dezvăluie identitatea.
După o slujbă care a durat aproape o oră, sicriul cu trupul neînsuflețit al studentei a fost așezat în carul mortuar, în timp ce părinții, sprijiniți unul de altul, au privit îndurerați cum unicul lor copil va pleca pe ultimul drum…
Andreea, medaliată de directorul Colegiului Unirea
Cortegiul funerar a plecat de la Biserică spre ci-mitir, dar s-a abătut și pe la Colegiul Național Unirea, unde tânăra a studiat. A fost primită în aplauze de toți „uniriștii”, care au ținut să îi spună că au prețuit-o și că îi vor păstra o amintire vie. La intrarea pe poarta unității de învățământ era așezată fotografia de absolventă a Andreei, înconjurată de flori și luminată de câteva candele.
Directorul Colegiului și două colege ale fetei au ținut discursuri. Apoi, Cornel Noană a decorat-o pe fosta elevă. „N-aș vrea decât să-i mulțumesc Andreei în numele nostru, al uniriștilor, că ne-a ales ca să fie eleva noastră, că ne-a ales ca să fim școala ei și că ne-a ales, în egală măsură ca să fim prietenii ei. O vom iubi mereu! Åži pentru că acolo sus unde va pleca, va trebui să fie la fel de uniristă cum a fost și în cei patru ani de liceu, o să-mi permit să-i pun acolo, lângă ea, o medalie”, a spus Cornel Noană, directorul Colegiului.
Profesorul a depus medalia de apreciere lângă sicriul studentei, în aplauzele uniriștilor și în suspinele familiei. Au luat apoi cuvântul două colege care au reamintit cât de prețuită a fost tânăra. „«Pesca», pentru că așa ne ziceam noi, ai fost o adevărată inspirație pentru noi, pentru toți cei care au fost lângă tine, care ți-au fost dragi, pentru că tu ai iubit pe toată lumea și încă-i iubești. Ești absolut în toate lucrurile pe care le vedem. Andreea era mereu, nu cu un pas ci cu mai mulți pași înaintea noastră. Era o adevărată inspirație, pentru că după ce vorbeai cu ea, plecai fericit, pentru că te bucura și avea un suflet mare, cel mai mare suflet… de om. Să știi că te iubim”, a spus una dintre colege.
„Ar trebui să trăim așa cum a trăit ea. Să învățăm să spunem verde în față, să căutăm oameni superbi, să lucrăm împreună, să facem lumea mai bună și să fim mai umani, așa cum ne-a transmis ea: «Fiți umani». Te vom iubi mereu!”, a spus și cealaltă colegă.
„Veșnica pomenire”…
Cortegiul funerar a plecat apoi spre Cimitirul Nordic, unde locul de veci al părinților Andreei a fost ocupat chiar de aceasta. După ce părinții și-au luat la revedere de la iubita lor fiică, sicriul alb a fost coborât în mormânt, iar preoții au cântat „Veșnica pomenire”…
Andreea Avrămescu a murit în tabăra Poiana Pinului, din județul Buzău, vinerea trecută. La autopsie, medicii legiști nu au putut stabili cauzele exacte ale decesului, dar au observat mai multe leziuni la nivelul inimii.
Andreea Avrămescu era studentă în anul III la Cibernetică, la București, fiind prima pe lista admișilor la facultate. Ea avea o activitate intensă în zona ONG-urilor.
