Consiliul Județean Vrancea a implementat, în perioada 9 noiembrie 2012 – 8 noiembrie 2013, proiectul „Drumul podgoriilor vrâncene”, cod SMIS 28794, finanțat prin Programul Operațional Regional 2007- 2013, Axa Prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, Domeniul Major de Intervenție 5.3 – „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”, Operațiunea – „Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice”. Prin implementarea proiectului s-a asigurat valorificarea din punct de vedere turistic a meșteșugului tradițional al producerii vinului și promovarea principalelor atracții turistice din Panciu, Å¢ifești, Odobești, Jariștea, Bolotești, Cotești, Vîrteșcoiu, Cîrligele, Urechești, Tîmboiești și Dumbrăveni, cu impact asupra dezvoltării turismului uval, creării de locuri de muncă și transformării localităților de pe traseul „Drumului podgoriilor vrâncene” în destinații preferate de turiști.
Podgoria Panciu este renumită pentru vinurile spumante produse după o metodă românească, ce îmbunătățește metoda franceză champenoise. De aici, unde găsim Hrubele „Ștefan cel Mare”, drumul podgoriilor vrâncene continuă pe DJ 205 B, prin Èšifești, Bolotești și Jariștea, spre o altă podgorie celebră – Podgoria Odobești, care se întinde pe dealurile Măgurei Odobești. Există numeroase mărturii care atestă prezența viței-de-vie pe aceste meleaguri încă din timpuri îndepărtate. Astfel, Dimitrie Cantemir aprecia vinurile de Odobești în lucrarea „Descriptio Moldavie”, ca fiind unul dintre cele mai bune vinuri din Moldova.
La Odobești, în urmă cu două secole, podgoreni celebri în toată Europa de Est au construit Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din cartierul Cazaclii. Toamna, după ce mustul se limpezea, negustorii cazaclii din Odobești stabileau prețul vinului pentru întreaga țară, chiar în fața bisericii sau la târgul din centrul orașului, care avea loc în fiecare toamnă de Ziua Crucii. În plantațiile podgoriei se găsesc șase soiuri românești: Galbenă de Odobești, Plăvaie, Fetească albă și Fetească regală, pentru vinuri albe, și Băbească neagră și Fetească neagră, pentru vinuri roșii. Vedetele acestei podgorii sunt vinurile obținute din soiurile Åžarbă și Galbenă de Odobești, soiuri ce alcătuiesc cartea de vizită a orașului. Culmea Șarbei este locul cel mai înalt din regiune. Se spune că în mai 1968, atunci când De Gaulle a vizitat România, a ținut să includă în programul vizitei sale și o vizită neoficială la cramele din dealul Åžarbei.
Tot în Odobești, „Drumul podgoriilor vrâncene” trece pe la Beciul Domnesc, înscris în Registrul Național al Patrimoniului Turistic și pe lista de conservare UNESCO. Beciul Domnesc a fost construit în vremea lui Ștefan cel Mare și renovat în timpul domniei familiei Sturza, între anii 1834-1839. Este o cramă subterană de 62 metri lungime și 13,4 metri adâncime, fiind singurul beci realizat din piatră ponce.
Mănăstirea Brazi, în proiectul turistic „Drumul podgoriilor vrâncene”
Pe dealurile din Podgoria Odobești mai pot fi vizitate și Mănăstirea Tarnița, construită în apropierea vârfului dealului Măgura Odobești (996 m) – cel mai înalt deal al Subcarpaților de Curbură, dar și Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului – mănăstire pe stil vechi.
La Mănăstirea Brazi din orașul Panciu, turiștii se pot ruga la moaștele Sfântului Teodosie de la Brazi, dar pot vizita și Paraclisul Subteran Brazi – monument istoric datat la sfârșitul secolului XVII. Paraclisul subteran al Mănăstirii Brazi făcea legatura, în trecut, printr-un tunel, cu Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” situat pe un deal, la câteva zeci de metri distanță.
De altfel, în orașele Panciu și Odobești beciurile alcătuiesc adevărate orașe subterane. Pe lângă Hrubele „Ștefan cel Mare”, în Panciu mai există alte două beciuri monumente istorice. Este vorba despre Beciul Marin Ștefan, datat secolul XIX și Beciul Vlădoianu, tot din secolul XIX, iar în Odobești, pe lângă Beciul Domnesc, turiștii mai pot trece pragul Beciului Bahamat – datat secolul XIX. Istoria vorbește și despre existența altor galerii subterane care se ramifică în toate direcțiile, la Odobești, Panciu, ba chiar și la Focșani.
Vinuri celebre și în Podgoria Cotești
Din Odobești „Drumul podgoriilor vrâncene” continuă spre comuna Vârteșcoiu, unde se ajunge după ce călătorul trece podul peste Milcov. Drumul șerpuiește prin satul Beciul, către Faraoane, pe lângă fosta moșie a lui Duiliu Zamfirescu. De la Faroane, drumul continuă spre Cîrligele, iar mai apoi în continuarea lui DJ 205 B intră în Podgoria Cotești, unde vinurile sunt la fel de celebre. Sortimentul viticol recomandat în această podgorie include soiuri pentru vinuri albe (Fetească albă, Sauvignon, Pinot gris, Åžarbă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Fetească regală, Aligote) și soiuri pentru vinuri roșii (Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră).
Din Urechești, drumul te poartă spre Dragosloveni, la casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuță, iar mai apoi, agale, pe DJ 202 E spre Tâmboiești, unde călătorul poate admira peisajele din partea de Sud a județului Vrancea și se poate reculege în Biserica „Cuvioasa Parascheva” (1858) sau în Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1857). „Iată cum vinul se împletește cu tradiția și spiritualitatea vrânceană, atât de prezentă pe „Drumul podgoriilor” și iată cum acest traseu turistic reprezintă atât o destinație pentru cei pasionați de istoria și gustul suav al vinului cât și pentru cei care își doresc să calce pragul unor mănăstiri și biserici unice în această parte a lumii. Unice, prin simbolistica și valorile depozitate, sunt, pe drumul podgoriilor vrâncene, Schitul Dălhăuți (monument istoric) din comuna Cîrligele, Mănăstirea Vărzărești (monument istoric) din comuna Urechești sau Mănăstirea Recea (monument istoric) din comuna Dumbrăveni”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Județean Vrancea.
