Criza economică îi afectează în continuare pe patronii vrânceni, care preferă să își conserve afacerile decât să se extindă. Deși mediul economic pare să se fi stabilizat, după cum demonstrează statisticile de la Oficiul Registrului Comerțului, criza din zona europeană se răsfrânge și asupra afacerilor din Vrancea. Totuși, statisticile ORC arată o creștere atât a persoanelor fizice autorizate cât și a persoanelor juridice active din Vrancea.
La sfârșitul lunii martie erau înregistrați 12.592 comercianți activi, din care 5.343 de persoane fizice autorizate. Comparativ, în perioada similară din 2012, erau înregistrate 5.019 persoane fizice autorizate dintr-un total de 11.917 de comercianți activi. „Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerțului au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activității, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolvență, etc.”, precizează Oficiul Registrului Comerțului.
Problemele din economie au fost transpuse în numărul mare de firme care au intrat în insolvență și faliment. Dacă în 2012 erau înregistrate 33 firme care au intrat sub incidența legii 85, în 2013 au fost 24 firme. În schimb, a crescut numărul firmelor radiate sau suspendate.
Vrâncenii preferă economiile în dauna investițiilor
Peste 248 milioane lei este valoarea restanțelor la bănci, cele mai multe pentru împrumuturile în moneda națională, respectiv 150 milioane lei. Ultimele date publicate de Banca Națională pentru luna martie arată însă și o creștere a economiilor păstrate de vrânceni, care au ajuns la 1.630 milioane lei. Vrâncenii par să renunțe la creditele în moneda națională, în special pe fondul stabilizării cursului de schimb și preferă împrumuturile în valută. Doar agenții economici se mai împrumută în leul românesc, arată ultimele date publicate de BNR. La sfârșitul lunii martie, potrivit BNR, restanțele vrâncenilor la creditele contractate la instituțiile bancare au depășit pragul de 248 milioane lei, cu 20 milioane lei mai mult decât la începutul anului. Cele mai multe restanțe erau la creditele în moneda națională, cu 150 milioane lei. Aceasta deși leul nu este moneda preferată pentru creditare.
Valoarea creditelor în moneda națională a scăzut la 861 milioane lei, ponderea fiind la agenții economici, cu 523 milioane lei. Statistica BNR arată că vrâncenii preferă valuta atunci când trebuie să se împrumute. Valoarea creditelor în valută se ridica la peste 940 milioane lei, în scădere față de începutul anului. Ponderea o dețineau persoanele fizice, cu 548 milioane lei. De altfel, datorită dobânzilor mici, creditele în valută sunt preferate de populație pentru împrumuturile imobiliare. Astfel, împrumuturile în valută pentru achiziționarea unei locuințe erau de 200 milioane lei.
În ceea ce privește economiile, potrivit statisticii de la BNR, la sfârșitul lunii martie, vrâncenii dețineau peste 1.630 milioane lei în depozite și conturi, din care peste 484 milioane lei în valută. Cifrele arată că vrâncenii au avut încredere mai mult în moneda națională pentru a-și păstra economiile. Față de începutul anului, conturile și depozitele în lei au crescut cu aproape 74 milioane lei.
