Legile pentru micii producători de vin din România sunt mai restrictive decât în alte state europene, au arătat viticultorii vrânceni prezenți, ieri, la ședința Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, prezidată de deputatul Nini Săpunaru, care s-a desfășurat la Focșani. A fost pentru prima dată când o asemenea ședință a avut loc la Focșani, în sala de ședințe a Consiliului Județean.
Scopul întâlnirii a fost discutarea proiectului de modificare a legii viei și vinului, care să fie adaptată la ultimele modificări din legislația europeană. Podgorenii vrânceni au profitat de prezența parlamentarilor și a reprezentanților Ministerului Agriculturi, cerând modificarea legislației referitoare la condițiile de vânzare a vinului de către micii viticultori. Nu este pentru prima dată când viticultorii cer eliminarea restricțiilor din Codul Fiscal referitoare la condițiile în care poate fi produs și comercializat vinul. Iar discuțiile de ieri, din cadrul Comisiei pentru Agricultură, au arătat că nu vor fi rezolvate aici, ci doar la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.
Lucian Antonescu, un viticultor din Dumbrăveni, le-a cerut parlamentarilor să reglementeze prevederile legale, astfel încât să poată vinde vinul pe care îl produce. Fără aceste facilități, podgorenii au arătat că se va vinde în continuare vin la negru, pentru nunți și botezuri, iar statul nu va încasa niciun leu. „Ce fac eu cu vinul? Îl vând fraudulos sau la un antrepozit autorizat? Anul trecut am vândut vinul pe la nunți”, a arătat Antonescu.
Poziția micilor producători, reprezentanți de Manole Toader, de la Federația Viticultorul, a fost susținută și de directorul Vincon Vranca, Costache Georgel, care a precizat că aceasta este o problemă reală, iar România ar trebui să preia exemplul unor țări precum Franța, care își apără producătorii. În schimb, în România, se iau, uneori, măsuri prea restrictive în domeniul producerii vinului, din dorința de a nu comise falsuri. „În România, cel care își face vinul în condiții tradiționale nu are posibilitatea să își vândă vinul fără probleme. Trebuie făcut ceva pentru că în Vrancea sunt mulți producători care nu au posibilitatea să își facă antrepozite fiscale”, a subliniat Costache Georgel.
Vin de masă sau vin fără denumire de origine
O altă problemă ridicată de acesta s-a referit la propunerea de înlocuire a denumirii vin de masă cu vin fără denumire de origine, care nu spune nimic despre vin. Directorul Vincon a arătat că „vin de table” este denumirea folosită în Franța pentru aceste vinuri, iar autoritățile române nu ar trebui să facă reglementări prea excesive. În schimb, directorul a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă băuturile fermentate liniștit (BFL). Produse din alcool, apă, coloranți, arome, aceste băuturi au fost permise în România chiar și cu accize, în timp ce state precum Franța sau Italia le-au interzis tocmai pentru a proteja industria viti/vinicolă.
Prezent la ședință, Constantin Gîrboiu, de la Crama Gîrboiu, a atras atenția și asupra prevederilor fiscale exagerate referitoare la accizarea vinului pelin. Deși este un vin în proporție de 99%, cei de la Ministerul de Finanțe l-au considerat băutură aromatizată pentru care trebuie plătită acciză. „Mi-au spus să plătesc taxa sau să îl trec la BFL. Cum dracu să fac așa ceva? L-au scos pe al meu de pe piață și au adus bulgarii”, a afirmat Constantin Gîrboiu.
Problemele ridicate de micii producători l-au impresionat pe deputatul PSD Petre Daea. Fostul ministru al agriculturii a arătat că trebuie purtate discuții cu reprezentanții Ministerului de Finanțe pentru a le explica situația podgorenilor. „Nu am ce face decât să pun barba în piept când mă întreabă un podgorean ca domnul Antonescu ce face cu vinul”, a afirmat deputatul. Acesta a arătat că investițiile în noul program financiar european 2014-2020 trebuie să țină cont de necesitățile specifice pentru fiecare zonă, cum ar fi viticultura pentru zona Vrancei. „E o șansă istorică pentru România, niciodată agricultura nu a avut un orizont financiar pe șapte ani”, a spus deputatul Daea, precizând că „Vrancea este pentru România ceea ce La Rioja este pentru Spania”.
