Vinarsul de Vrancea este una dintre cele nouă băuturi spirtoase din România aflate în procedură de verificare pentru obținerea de indicații geografice protejate la nivelul Uniunii Europene. În prezent România are înregistrate ca indicații geografice doar patru produse alimentare, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Èšara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP – Denumire de Origine Protejate). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). De asemenea, alte produse tradiționale vrâncene au fost identificate cu potențial de înregistrare în urma întâlnirilor de lucru organizate în perioada martie-august în 40 județe, de către direcțiile agricole, ca urmare a calendarului aprobat de conducerea Ministerului Agriculturii în vederea accelerării demersurilor de punere în aplicare a „Programului de încurajare a produselor tradiționale” din Capitolul Politici Agricole și Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020.
„Au fost identificate de către specialiști ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene un număr de aproximativ 300 de produse la nivelul României, care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene (naționale – produse tradiționale, rețetă consacrată și pe cele europene – Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicații Geografice Protejate (IGP) și Specialități Tradiționale Garantate (STG). Obiectivul acestui Program îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene până în 2020. Timp de 5 luni (martie -august a.c.), la inițiativa MADR cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură Județene, 3 echipe de specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au purtat un dialog interactiv cu toți factorii implicați, explicând legislația națională și europeană pentru încadrarea pe sisteme de calitate europene și naționale. S-au prezentat cazuri concrete de înregistrare a produselor alimentare pe sistemele de calitate naționale ca produs tradițional sau ca rețetă consacrată românească și etapele de înregistrare pe sisteme europene, cât și împărtășirea experienței românești în implementarea regulamentelor europene din domeniu”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.
