Aprobarea de către consiliul FMI a unui nou acord poate facilita finanțarea pe piața privată, chiar dacă România nu utilizează fondurile disponibile, întrucât arată investitorilor că statul este pe calea cea bună, a declarat șeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks. „România va decide dacă vrea sau nu un nou acord cu FMI. Noi nu vom impune un acord. Ar trebui să-l întrebați pe președintele Băsescu ce crede. În multe cazuri, statele cred că a avea aprobarea din partea FMI, a trece prin revizuiri din partea experților, arată că sunt pe calea bună și se fac schimbările cerute”, a spus Franks. El a explicat că obținerea unei aprobări din partea consiliului FMI poate facilita finanțarea pe piața privată, pentru că multe bănci de investiții și investitori în obligațiuni analizează și observă că acordul cu FMI este pe drumul cel bun și „spun da pentru o anumită țară”. „Chiar dacă nu utili-zați banii FMI pentru finanțarea deficitului, împrumuturile pot fi mai ieftine dacă ai un program cu FMI, (…) care spune investitorilor că FMI este acolo”, a conti-nuat Franks. El a precizat că pentru România, al cărui acord cu FMI se va încheia anul viitor, există două op-țiuni: linia de credit flexibilă sau un acord stand-by precautionary. Oficialul FMI a arătat că linia de credit flexibilă este un instrument dezvoltat recent de instituție pentru statele ale căror politici sunt în stare bună, dar care ar putea fi expuse la șocuri. „Primele state care au utilizat această facilitate au fost Polonia, Mexic și Columbia, state care erau într-o stare economică relativ stabilă înainte de criză, dar se temeau că șocurile le-ar putea afecta și ar putea avea nevoie pe neașteptate să atragă fonduri. Deci erau eligibile și nu au utilizat-o. Ca România să se califice trebuie să aibă până anul viitor politici evaluate ca suste-nabile și în stare bună”, a spus Franks, menționând că Polonia și Mexic negociază în prezent reînnoirea acestei facilități. În ceea ce privește acordul stand-by, oficialul FMI a arătat că acesta ar fi relativ similar cu cel actual, implicând un angajament al instituției privind disponibilitatea fondurilor, dar nu și obligația Guvernului de a trage banii. „Consiliul FMI va decide că poate să dea bani, dar Guvernul va spune «mulțumim foarte mult, dar îi vom lăsa la Washington, în caz că vom avea nevoie»”, a încheiat Franks. România a încheiat în primăvara anului trecut un acord cu FMI pe doi ani, pentru o finanțare de circa 13 miliarde euro. Tranșele a treia și a patra din acord, în valoare cumulată de 2,45 miliarde de euro, au intrat în acest an în contul Băncii Naționale a României și cel al Trezoreriei statului.
Un acord de tip „precautionary stand-by” diferă de un aranjament de tip „stand-by” pentru că nu necesită utilizarea sumelor de bani prevăzute în acord decât în cazuri de urgență, deși stabilește pentru țara semnatară angajamente econo-mice similare.
