Un fost coleg de serviciu al primarului Decebal Bacinschi își petrece ziua, cât e de lungă, în bazarul din Focșani, încercând să vândă tot felul de mărunțișuri pentru a face rost de bani. Mihai Lungu, pensionar încă din 1992, susține că a fost coleg cu actualul primar al municipiului Focșani, Decebal Bacinschi. Împreună cu acesta se ocupa de partea tehnică a blocurilor din municipiu. „Am lucrat cu domnul Bacinschi la departamentul de proiectare. Am făcut studii geo la toate blocurile din oraș, la fiecare bloc în parte, la fundații, la adâncime. Erau multe clădiri vechi, le cădeau pereții și noi le studiam. Pe atunci, Bacinschi era inginer și eu tehnician”, susține Mihai Lungu.
După ani buni, se pare că destinul nu le-a zâmbit la fel amândurora. Dacă inginerul este acum primar al munici-piului de pe Milcov, tehnicianul de pe vremuri a ajuns comerciant într-un bazar-bizar al sorții. Pensia foarte mică l-a determinat pe acesta din urmă să caute noi modalități de a câștiga un ban cinstit, pentru a nu muri de foame. Bazarul din Focșani a devenit locul în care își duce bătrânețea, sperând ca la sfârșitul unei zile de muncă să strângă suficienți bani pentru o nouă zi. Mihai Lungu vinde ceasuri, baterii, curele și alte mărunțișuri. „Vin aici și le vând pentru bani, ce să fac? Am o pensie de milog, asta e democrația. Cumpăr din depozit și vin aici să le vând mai departe. Încerc să mă descurc, acum… cât se vinde, se vinde. Dacă nu vând de 10 lei pe zi, n-am făcut nimic, mai dau și bani pe drum. În zilele bune fac 15-20 de lei”, susține același Mihai Lungu.
De altfel, bazarul este locul în care multe persoane vin pentru a-și suplimenta venitul. Mulți sunt pensionari și cum pensiile nu sunt suficiente, pun în vânzare obiecte pe care nu se gândeau că vor trebui să le dea pentru a supraviețui.
Mulți își vând amintirile pentru un ban în plus. Poți găsi în bazar de la baterii, întrerupătoare, fiare de călcat și radiouri vechi, până la tablouri, sau aparatură electrică. Cărți la care unele persoane au renunțat sau primite în schimbul unei zile de muncă, toate își fac loc pe tarabele din bazar. Vânzările, însă, nu sunt pe atât de bune pe cât ar dori comercianții, dar se mai găsesc vânători de chilipiruri care să le achi-ziționeze.
Aceștia studiază terenul și, de multe ori, pleacă după ce au cumpărat fie și ceva mărunt. Fiecare comerciant de ocazie încearcă să-i atragă pe clienți cu tot felul de oferte și promoții încropite pe loc, în funcție de persoană. Cum ți-ai aruncat ochii pe vreun obiect scos la vânzare, „radarul” vânzătorilor te-a și detectat și începe să lanseze ofertele. „Uite, tablou pe pânză, 20 de lei. Ia-le pe toate trei cu 50 de lei. Mai am și discuri de pickup, toate la 20 de lei. Uite și-o cameră video, 10 lei”, încearcă să te îmbie vânzătorii. Dacă nu reușesc să te convingă, nu insistă, trec mai departe, la un nou potențial client, cu speranța că vor reuși să plece acasă cu ceva bani.
