România ocupă locul doi în Europa, după Letonia, din punct de vedere al inegalității distribuției veniturilor, a declarat economistul-șef al BNR, Valentin Lazea. „Primul pas spre rezolvarea problemei este înțelegerea faptului că nu există prânz gratuit. Întotdeauna, cineva trebuie să plătească atunci când se fac excese financiare. De regulă, oamenii încearcă pe toate căile posibile să facă pe altcineva să plătească pentru consumul lor în exces față de posibi-lități”, a spus Lazea la dezbaterea „România 2010: constrângerile economico-financiare și imperativele sociale”.
El s-a referit la pro-blemele din România din punct de vedere al sectorului public și a prezentat și mai multe strategii generale pentru amânarea rezolvării problemelor. Econo-mistul a arătat că, în general, una dintre strategiile posibile pentru soluționarea pro-blemelor este redistribuirea veniturilor de la populația bogată la cea săracă.
„Cea mai mare parte a populației poate trăi mai bine, în mod sustenabil, dacă există un contract social intern, prin care păturile bogate să accepte să cedeze o parte din veniturile lor păturilor sărace. Aceastea din urmă însă trebuie să dovedească faptul că merită un astfel de sacrificiu”, a afirmat Lazea.
El a precizat că în România „ambele drumuri sunt blocate”, ceea ce înseamnă că statul a ajuns la un coeficient Gini (de distribuție a veniturilor) de 0,36, al doilea în Europa după Letonia. Cu cât crește coeficientul Gini, cu atât este mai inegală distribuția venitului. „Asta înseamnă că depășim din punct de vedere al inegalității veniturilor Portugalia, Grecia și state sudice”, a spus Lazea.
Alte strategii prezentate de economist au însemnat recurgerea la populism, recurgerea la împrumuturi externe și amânarea responsabi-lității individuale. „Liderii populiști pro-mit rezolvări ușoare, fără costuri pentru po-pulație, care întotdeauna se dovedesc iluzorii. (…) Astfel, cel mai mare pericol în întreaga Europă îl constituie recrudescența me-sajelor economice po-puliste”, a continuat oficialul BNR. El a arătat că populismul nu are culoare politică și presupune că întotdeauna vina aparține altora – străini, rromi, bancheri, evrei etc. „Pe termen lung, nota de plată este întotdeauna mai mare pentru țările care urmează politici populiste”, a adăugat Lazea.
În ceea ce privește apelarea la împrumuturi externe, Lazea a spus că acestea pot fi de multe ori prea costisitoare. „Împrumuturile vor trebui însă rambursate și, de multe ori, costul total al împrumutul excede cu mult beneficiul inițial”, a spus economistul-șef al băncii centrale, subliniind importanța investițiilor străine directe și a fondurilor nerambursabile euro-pene. El a menționat că România a trecut în ultimele decenii de două ori prin faza de recurgere masivă la împrumuturi externe, în perioadele 1965 – 1980 și 2000 – 2009.