Pompierul Marius Boian este pasionat de pictură. De ani de zile, acesta pictează icoane în stil bizantin. El a descoperit că îi place să picteze încă de când era copil. Când nu pictează, pompierul se duce să stingă incendii, unde salvează vieți și bunuri.
În timpul serviciului, plutonierul Marius Boian, de 34 de ani, angajat în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), se luptă cu focul, iar timpul liber și-l dedică picturii. Din 2006, Marius Boian este angajat al ISU Vrancea, fiind atât șofer, cât și comandant de echipaj pe autospeciala de intervenție. Nebunia de zi cu zi, faptele eroice, sudoarea și pasiunea pe care o implică meseria de pom-pier l-au mobilizat pe bărbat să lucreze și în timpul liber, însă nu cu furtunul cu apă, ci cu pensula.
Pasiunea pentru pictură a cultivat-o ca pe o meserie, depunând destul de multă muncă. Această înclinație pentru pictură o are de mic, încă din școala generală, dar a început să aprofundeze arta abia în anul 1997, când s-a înscris la cursurile Åžcolii de Pictură din orașul natal, respectiv Buzău. Până să se înscrie la școala de pictură, pompierul care acum salvează vieți și bunuri, făcea mai mult portrete în creion.
Deși au trecut mulți ani de atunci, plutonierul își amintește și acum o întâmplare mai puțin obișnuită. În clasele primare, când a început să facă și primele portrete, printre acestea s-a numărat și cel al lui Nicolae Ceaușescu, căruia i-a inserat pe undeva și semnul nazismului și… pentru asta și-a primit două palme. Pasionat de mic de pictură și gândindu-se că poate face bani din asta, în anul 1997 plutonierul Marius Boian s-a înscris la Åžcoala de Artă din Buzău. De atunci, a început să facă picturi în ulei, natură statică, peisaje și altele. După ce a terminat școala, plutonierul Marius Boian chiar a profesat în domeniu și a lucrat în perioada 2004—2006 la un atelier de pictură din Buzău. Aici a învățat să picteze icoane în stil bizantin și asta face și acum.
La ISU s-a angajat în urmă cu patru ani și tot atunci s-a stabilit în Vrancea, împreună cu soția. Plutonierul spune că pictura este o pasiune care nu-i aduce câștiguri fabuloase, dar continuă să facă acest lucru pentru că îi place. Potrivit pompierului, nu de puține ori a luat pe o icoană bani mai puțini decât a investit.
Pictura îl duce în lumea lui
Plutonierul Marius Boian povestește că atunci când se apucă de pictat simte că este într-o altă lume, numai a lui. „În momentul în care mă apuc de pictat icoane, parcă intru într-o atmosferă a mea. Este o lume cvasi autonomă, cu legi și limbaj propriu. Acum pictez în special icoane bizantine, mate-rialele mi le cumpăr de la Buzău, iar lemnul de la Tulcea. Nu vând foarte mult, așa printre colegi sau cunoscuți. Dar este o pasiune pe care o am de când eram mic și am crezut că din asta îmi voi câștiga existența. La ISU am ajuns din întâmplare, când a trebuit să vin după soție, care lucra aici. Acum ne-am stabilit în Focșani și am reușit să ne facem o viață proprie. Câștigurile nu sunt mari, mai ales că nu am o piață de desfacere. Mai vând așa pe la colegi sau cunoscuți. Să spun așa că la mai multe icoane vândute, am un câștig de 25 – 30%. De multe ori iau mai puțin decât investesc „, a precizat plutonierul Marius Boian.
Cel puțin 100 de lei investiți, pentru o icoană
Pentru a picta o icoană, plutonierul investește apro-ximativ 100 de lei. Această sumă o cheltuiește pentru achiziționarea culorilor acri-lice, a pensulelor, a blatului, care trebuie să fie tratat, și evident a foiței aurite, care nu lipsește din nicio icoană. După ce sunt gata, plutonierul duce icoanele la bi-serică pentru a le sfinți. Cea mai ieftină icoană costă 70-80 lei, iar cea mai scumpă 150-200 lei, în ge-neral prețul diferă în funcție de mărime.
Plutonierul a mai încercat să-și ducă creațiile într-un magazin pentru a le vinde, dar după cum spune el, oamenii nu sunt foarte serioși.
Până una alta, plutonierul Marius Boian va continua să mânuiască furtunul în timpul serviciului, iar penelul în timpul liber.
