Pănceanul Cristinel Robescu a fost condamnat la patru luni de închisoare, cu suspendare, pentru nerespectarea unei hotărâri din 2008 a Tribunalului Județean Vrancea.
În baza acesteia, bărbatul ar fi trebuit să elibereze o suprafață de 800 de metri pătrați care, anterior, îi fusese atribuită, prin dispoziția primarului, Iuliei Urziceanu. Femeia a susținut în fața magistraților că, de când este proprietara de drept a terenului în litigiu, Cristinel Robescu i-a interzis în mod repetat accesul la acesta. „Am făcut reclamații la Poliție, am venit cu documente doveditoare de la Cadastru, s-au făcut și identificări ale terenului, dar degeaba. Deși lui Robescu i s-a explicat că nu are niciun drept asupra acestei suprafețe, el îmi refuză, în continuare, accesul la teren”, a declarat Iulia Urziceanu. Depoziția sa a fost susținută și de consilierul juridic al Primăriei, Ion Grigoraș. Audiat în calitate de martor, el a arătat că Robescu a revendicat cei 800 de metri pătrați de abia după ce femeia dobândise, prin hotărâre judecătorească definitivă, dreptul de a-i stăpâni. „A venit și a început să facă discuții în Primărie, susținând că acest teren ar aparține familiei sale, iar ca înscris doveditor a prezentat un titlu de proprietate pe numele de Albon, în prezent decedat. Am procedat, împreună cu responsabilul de cadastru din instituție, la identificarea terenului înscris în titlul de proprietate și am constatat că are un alt amplasament, se află în extravilan și e cu totul altul decât acela deținut de Iulia Urziceanu”, a explicat Ion Grigoraș. Atât juristul, cât și proprietara terenului au mai susținut că, deși s-a încercat ajungerea la un consens cu Robescu, el a dovedit o atitudine recalcitrantă și violentă. „A trecut la amenințări chiar de față cu organele de Poliție”, a declarat Iulia Urziceanu. Deși aceasta a solicitat de la Robescu suma de 3.000 de lei, reprezentând contrava-loarea recoltelor nerealizate în anii 2009 și 2010, instanța a considerat-o nefondată.
De menționat mai este și faptul că bărbatul nu s-a prezentat decât la primul termen de judecată, când a solicitat o amânare, în ve-derea angajării unui apărător. Ulterior, el a absentat atât de la dezbateri, cât și de la pronunțarea hotărârii care nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel.
