Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă primară cu disfuncție generală difuză permanentă, durabilă și ireversibilă. Determină tulburări de memorie, gîndire și comportament. Este cea mai frecventă cauză a demenței în rîndul persoanelor cu vîrsta de 65 de ani și mai mult. Unele studii epidemiologice arată că boala Alzheimer reprezintă 50% din totalul demențelor.
Incidență:
Potrivit statisticilor,în România, incidența tulburărilor mintale a crescut de la 605,2, în 1975, la 883,3 persoane la 100.000 locuitori, în 1993. În cadrul mortalității generale, decesele cauzate de tulburări mintale, boli ale sistemului nervos și organe de simț (fără bolile cardio-vasculare) ocupă locul 5, înregistrând o creștere semnificativă, de la 11,7, în 1975, la 17,9, în 1994, și la 18,3, în 1997 (proporție la 100.000 locuitori). În această perioadă, mortalitatea gene-rală a înregistrat valori semnificativ crescute, de la 928,8 la 1170, 7 decese la 100.000 persoane.
Cauze: Rolul exact al geneticii în boala Alzheimer nu este clar. Cercetătorii au descoperit o legătură a acestei boli cu anumiți cromozomi. O formă extrem de rară cu simptome timpurii ale bolii Alzheimer are legătură cu anumiți cromozomi.
Factori de risc:
Factorii de risc cunoscuți pînă în prezent sînt cei ereditari (cazuri de demență în familie), vîrsta înaintată și prezența sindromului Down. Singurul factor de risc pentru ceilalți membri ai familiei este cel ereditar. Se apreciază că persoanele avînd o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic absolut de 26% pînă la 45%.
Simptome:
Simptomele inițiale sînt dificultăți în a-și aminti evenimentele recente și în a desfășura activități obișnuite. În plus, pacientul poate fi confuz, să aibă tulburări de comportament, personalitate și gîndire, este incapabil de a pronunța corect cuvintele și de a se exprima coerent, este dezorientat atît în timpul nopții, cît și al zilei, suferă depresii, halucinații. Aceste schimbări apar mai repede sau mai puțin repede în funcție de persoană. În cele din urmă, însă, boala face ca persoana afectată să nu mai poată să se îngrijească singură deloc. Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (ușor), intermediar (moderat), tardiv (sever). Fiecare din aceste stadii are modalități comune și diferite de tratament și îngrijire, fiind extrem de important să fie cunoscute de îngrijitori și familie. Boala Alzheimer afectează anumite canale ale creierului. Aceste canale sînt esențiale pentru gîndire, învățare și memorare. Astfel, se produce o degradare a celulelor cerebrale. Persoanele care suferă de această boală au creierul mai mic decît majoritatea populației. În cazul acestor persoane, cantitatea de neurotransmițători, și anume de acetilcolină (substanțe chimice care servesc drept mesageri între celulele nervoase), este mai mică. Aceste substanțe sînt esențiale în procesul gîndirii și al memoriei.
Diagnostic:
Diagnosticul bolii Alzheimer are la bază un istoric de accentuare a pierderii memoriei în timpul vieții și al altor funcții cognitive. Schimbările de comportament, de personalitate și de gîndire, pot fi observate, de asemenea. Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi făcut cu precizie de pînă la 90%, pe baza acestor simptome și a rezultatului cîtorva teste.
Tratament:
Tratamentul include medicamente (unele administrate pentru a îmbunătăți memoria pacientului, prin creșterea cantității de acetilcolină în organism, altele ca să amelioreze problemele de comportament, cum ar fi halucinațiile, agitația). Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente pentru depresie, anxietate (stare emoțională caracterizată prin frică, teamă) și insomnii. Consilierea bolnavului și a familiei este benefică. Anumite medicamente pot afecta ficatul, deci, înainte de a fi admi-nistrate, se recomandă să se facă un test. Alte medicamente produc greață, diaree, vărsături, insomnii, oboseală sau crampe musculare. Bolnavii trebuie să fie sub observația unui medic. Acesta este obligat să facă vizite regulate persoanelor care suferă de boala Alzheimer. Nu există vindecare în boala Alzheimer. Boala are o evoluție progresivă, simptomele agravându-se cu timpul.
Prevenție:
Nu se cunosc deocamdată metode pentru prevenirea bolii.
Statistici:
Potrivit unor studii recente, maladia Alzheimer și celelalte demențe se manifestă la 6 pînă la 8% la persoanele de 65 de ani și peste și la 30% pînă la 40% la cele peste 85 de ani. După datele statistice furnizate de ONU, numărul absolut al populației de vârsta a treia a ajuns la 500 milioane, comparativ cu 200 mi-lioane în 1950 și se preconizează că la nivelul anului 2025 numărul persoanelor vîrstnice pe glob va fi de 1 miliard, ceea ce înseamnă mai mult de 14% din totalul populației mondiale.
