Magneziul este un mineral ce acționează ca un factor de creștere; este tonic general, regenerator, echilibrant psihic, antidepresiv și tranchilizant, drenor hepatic, antiseptic intern și extern, esențial pentru celula vie, anticolesterolic și anti-aterosclerotic, menținând constanța și concentrația calciului din sânge etc.
Magneziul are următoarele proprietăți:
– are rol în formarea dinților și a oaselor;
– alături de calciu și fosfor, ia parte la controlul excitabilității ;
– are și rol plastic important, reprezentând unul dintre principalii constituenți ai scheletului și dinților;
– reglează echilibrul calcic ;
– ajută la buna funcționare a mușchilor cardiaci și a creierului ;
– întărește reacțiile de apărare a organismului la infecții;
– întârzie îmbătrânirea și atenuează durerile provocate de senilitate;
– activează sistemul neuromuscular;
– reglează temperatura corpului;
– înlesnește metabolizarea vitaminei C, ca și a calciului, fosforului, potasiului și sodiului;
– preîntâmpină atacurile de cord;
– menține starea de sănătate a dinților;
– împiedică depunerile de calciu, ca și formarea de calculi biliari și renali;
– contribuie la reglarea a nu mai puțin de 300 de funcții enzimatice etc.
Magneziul este indicat în caz de îmbătrânire a țesuturilor, în astenii, tuberculoză, casexie, nevrite și polinevrite, tulburări digestive, în afecțiuni respiratorii, alergii, constipații, gută, artroză, stres, boli mintale, epilepsie, hipercolesterolemie, litiază renală, colici abdominale și colici renale, carii dentare, afecțiuni ulceroase, insomnii rebele, aritmii cardiace și infarct miocardic etc.
Carența de magneziu
Se manifestă prin spasmofilie, hiper-emotivitate, senzația lipsei de aer, dureri de cap, tremurături, amețeli, insomnii, crampe musculare, furnicături și amorțeli ale extremităților, oboseală a ochilor, palpitații, dischinezie biliară, colici abdominale, fragilitate a unghiilor, părului și dinților, stări depresive și stări isterice, decalcifieri ale oaselor, agravarea reumatismului degenerativ, diferite reacții alergice, diminuarea capacității de apărare antiinfecțioasă a organismului, crize de tetanie, rinite persistente, oboseala corzilor vocale, favorizarea instalării hipercolesterolemiei și a aterosclerozei etc.
Corpul uman conține, în medie, 25 grame de magneziu. Nevoile zilnice în acest mineral sunt apreciate la 300 mg, indiferent de sexul individului.
În perioadele de sarcină și de alăptare, acest necesar poate crește până la 355-450 mg. În primul an de viață, nevoile de magneziu sunt de 40-70 mg/zi și cresc progresiv, de la 100 mg la sfârșitul primului an, până la 250 g la 10 ani.
