Vitamina F constă, de fapt, dintr-o grupare de acizi grași mono și polinesaturati, intrând în componența uleiurilor vegetale (acid linoleic, acid linolenic, acid arahidonic). Acești acizi nu pot fi sintetizați în organism, fiind obținuți din unele produse alimentare și cunoscuți sub denumirea de acizi esențiali. Ei sunt liposolubili, foarte ușor oxidabili și activi numai în prezența vitaminelor B6 și E.
Vitamina F intră în structura fosfolipidelor și facilitează transportul și eficienta utilizare a grăsimilor în orga-nism. Este hipocolesterolemică, deci și antiaterosclerotică, ea constituind și un factor de creștere și de susținere a funcției antitoxice a ficatului. De asemenea, printre proprietățile pe care le are această vitamină se numără și următoarele:
– ajută la menținerea permeabilității normale a membra- nelor celulare;
– nu permite migrația bacteriilor intestinale producătoare de toxine;
– asigură sănătatea pielii și a părului;
– combate diferitele afecțiuni cardiace ;
– ajută la scăderea greutății corporale, prin arderea grăsimilor saturate.
Conținutul în vitamina F se exprimă în mg/100 g produs comestibil. Până în prezent, nu au fost stabilite dozele zilnice necesare în această vitamină; s-a emis însă ideea potrivit căreia consumul ridicat de glucide determină creșterea necesarului de vitamină F.
Carența de vitamina F se află la originea unor afecțiuni după cum urmează: acnee infantilă, eczeme, prurit anal, arterite și flebite, angină pectorală, infarct miocardic, tulburări hepatice și nervoase, disfuncții sexuale, hematurie, diferite leziuni renale, tulburări digestive, creșterea nivelului metabolismului bazal, varice, litiază biliară, oprirea creșterii, migrene, tulburarea ciclului menstrual etc.
Acizii componenți ai vitaminei F se găsesc îndeosebi în uleiul de floarea-soarelui (de preferat, obținut prin presare la rece), în uleiul de porumb și de soia, în arahide și nuci, în semințele de dovleac (crude) și în alune, în migdalele dulci și în uleiul de ficat de pește etc. Bogat în vitamină F este și uleiul de măsline obținut prin presare la rece, ca și fructele de că-tină albă (8 mg/ 100 g). Grăsimile saturate, căldura și oxigenul sunt principalii ina-mici ai vitaminei F.
