Tulburările de erecție privesc deopotrivă adolescenții, maturii și vârstnicii, nu numai pentru că au legătură directă cu procrearea (în cazul primilor dintre ei), ci pentru că sexualitatea împli-nită (însoțită, firește, de dragoste) prelungește viața. Preconizând dragostea, și nu doar sexualitatea, putem rezolva, de altfel, și una din suferințele care ne macină, încet, sănătatea: starea nevrotică.
Cauzele scăderii dinamicii sexuale de erecție (impotența)
Suferințele provocate de impotență privesc deopotrivă vârsta a treia și adultul tânăr. La aceștia din urmă, cauza trebuie căutată, adesea, chiar în copilărie, când se formează personalitatea și începe să se dezvolte instinctul sexual. Impotența are cauze organice sau funcționale, acestea din urmă cu mult mai frecvente.
Cauzele organice
– leziuni ale creierului sau ale coloanei vertebrale, boli ale tiroidei, hipofizei, diabet, obezitate, ciroza ficatului, tuberculoză, alcoolism cronic, tabagism sever, efecte secundare ale medicamentelor sedative, afecțiuni dureroase ale penisului (ulcerații, plăgi, fimoză, fren redus la prepuț). Insuficienta dezvoltare a organelor sexuale (hipogonadismul) trebuie cunoscută, investigată și tratată, deoarece ea provoacă o stare de inferioritate psihobiologică, element important al vieții personale.
Cauzele funcționale psihice
– astenia nervoasă, stresul prelungit, insuficientă recuperare după eforturi sau excese de orice natură, care fac ca erecția să cedeze înainte de orgasm și ejaculare.
Perpetuarea tulburărilor de erecție formează, adesea, un cerc vicios: un prim eșec se-xual duce la următorul, și asta numai datorită psihicului (frică, neîncredere) – situație ce se poate ameliora chiar și numai cunoscând faptul că în viața sexuală a oricărui bărbat există eșecuri sporadice. Criza mecanismelor psihice în desfășurarea actului sexual este mai prezentă la intelectualii cu o pregătire elevată, înclinați să exagereze atât în materie de afecțiune, cât și de pudoare.
Remediile tulburărilor de erecție
În tratarea impotenței, practica medicală are succesele așteptate numai dacă privește omul în unitatea și deplinătatea lațurilor sale fizice (constituționale) și psihice (emoționale), în conexiune cu alte boli acute sau cronice și, nu în ultimul rând, lămurind ideea despre „ce înseamnă a fi bărbat”.
În mod necesar, în afara tratamentelor cu medicamente, atunci când este cazul – de exemplu, administrarea de hormoni în stările de hipogonadism manifest – este absolut necesară și practicarea psihoterapiei la bolnavii astenici, stresați, anxioși, deprimați, cu labilitate psihică.
Tuturor acestora le va fi indusă o sugestie pozitivă, în scopul corectării sentimentului de vinovăție și al perspectivelor catastrofice, pentru redobândirea încrederii în sine. Nu în ultimul rând, vindecarea depinde și de comportamentul partenerei, ce trebuie să fie prezența la medic, în cadrul unei discuții separate.
Dietoterapia poate avea efecte foarte bune în combaterea impotenței, prin dezintoxicare și tonifiere, efecte detectabile după 1-2 săptămâni.
Se poate apela la regimuri cu alimente cunoscute ca având proprietăți „întăritoare” din punct de vedere sexual, cum sunt țelina (salate, sucuri; leguma să nu fie fiartă), morcovii (ca atare ori transformați în suc), cartofii (de preferat sucul de cartof), la fel – pătrunjelul, sfecla roșie, hreanul (în cantități mici), ardeii iuți (în cantități reduse).
Acupunctura poate fi de folos în impotența sexuală, mai ales în cea cauzată de excese sexuale sau onanism, ori dacă sunt prezente și unele insuficiențe ale rinichilor, splinei, pancreasului, inimii. Această terapie echilibrează energiile corpului, tonificându-l.
