Între sărbătoarea Nașterii și a Învierii Domnului, se așază un alt eveniment important din suita celor 12 sărbători de căpătâi ale Bisericii Ortodoxe Române. Boboteaza, serbată în a șasea zi a lunii ianuarie, este menită să amintească cele petrecute în apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de 30 de ani. Pe acest temei se bazează și baptiștii atunci când se botează adulți. Boboteaza se mai numește și Epifanie, Teofanie sau Arătarea Domnului, datorită faptului că la această dată Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume. La botezul din apa Iordanului, Sfânta Treime s-a arătat, Dumnezeu grăind din ceruri și certificând existența Fiului Său pe pământ („Acesta este Fiul Meu Cel iubit”), iar Duhul Sfânt a vegheat în chip de porumbel taina botezului.
Crucile de gheață lipsesc
În această zi de sărbătoare se sfințesc apele și se oficiază o slujbă specială pentru ca apa să se transforme în agheasmă mare. Diferența dintre agheasma mare, făcută doar de Bobotează sau la cereri speciale, și agheasma mică este că dimineața, atunci când credinciosul ia anafura, agheasma mare se ia înainte de aceasta, iar agheasma mică după anafură. O altă diferență este că agheasma mare se poate înmulți, prin amestecarea cu o cantitate de apă, în timp ce agheasma mică nu. La Bobotează nu se spală rufe, apa sfințită luată acum are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată.
Conform tradiției, în ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, episcopul sau preotul face slujba de sfințire a apei pe malul celui mai mare râu sau fluviu din acel loc. După sfințirea apei, acesta aruncă în apa râului o cruce mare. Un număr de bărbați mai destoinici pornește apoi să recupereze crucea, căutând-o în apele înghețate. Primul care o găsește primește binecuvântarea preotului sau a episcopului. În zilele noastre, această tradiție se mai ține la sate, acolo unde tinerii merg pe albia unui râu și culeg bucăți de gheață, pe care le șlefuiesc în formă de cruce. În acest an, vremea nu a ținut cu tradiția, astfel că gerul Bobotezei nu a reușit să înghețe apele, iar flăcăii nu au de unde să culeagă gheața pentru cruce. „Anul trecut am avut cruce de gheață, dar anul acesta nu cred că avem de unde să o facem. Vremea nu a fost foarte rece, astfel că râurile nu au înghețat”, ne-a spus preotul Stelian Bordea, din comuna Vidra. La fel spune și preotul din Soveja. Din cauza schimbărilor climaterice, gerul Bobotezei s-a potolit, astfel că materia primă pentru realizarea crucilor de gheață nu există. „Am făcut cruce de gheață într-o vreme. În acest an nu ne ajută vremea, schimbarea climatică a făcut ca gerul Bobotezei să nu mai fie atât de puternic”, ne-a spus și preotul Gheorghe Nechifor, de la Soveja.
Credincioșii să păstreze apele curate
Totodată, în aceste zile, preoții merg din casă în casă pentru a vesti Botezul Domnului. Cu agheasmă mare de la Boboteaza de anul trecut, cu busuioc și o cântare specială (tropar) pentru această sărbătoare, ei trec pe la fiecare credincios pentru a sfinți casele, fântânile și locuitorii. Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Buzăului și Vrancei, Adrian Ionescu, spune că fiecare casă trebuie să primească binecuvântarea la început de an și bucuria praznicului Bobotezei. „Este o binecuvântare pe care fiecare casă o primește la început de an cu agheasmă mare. Se vestește bucuria praznicului, așa cum de Crăciun se merge cu icoana. La Bobotează, în principiu, se iese la sfințirea de fântâni și puțuri. La orașe nu se mai păstrează acest lucru, pentru că nu mai sunt fântâni, însă la țară se păstrează acest obicei de a sfinți apa râurilor sau fântânile”, ne-a declarat preotul Adrian Ionescu.
La Soveja, enoriașii, în frunte cu preotul paroh, merg la intrarea Åžușiței în sat și oficiază sfințirea apei. Preotul Gheorghe Nechifor spune că acest lucru se face și pentru ca oamenii să păstreze apele cât mai curate. „De Bobotează, împreună cu soborul, mergem la intrarea apei în sat, unde apa este curată și acolo facem sfințirea apei. Întreaga comunitate este convocată la o răspundere civică, pentru ca apele să fie păstrate curate. Apa înseamnă viață, înseamnă curățenie”, este de părere preotul Nechifor.
Agheasma mare vindecă
Tot tradiția spune că din busuiocul preotului se rupe o ramură care se pune în noaptea dinaintea sărbătorii sub perna fetelor tinere, pentru a-și visa ursitul. „Înainte se purta și fuiorul din cânepă pus sub pernă. Se zice că busuiocul pus sub pernă îi ajută pe tineri să-și viseze soarta. Unii spun că au visat, alții nu”, spune preotul Bordea, de la Vidra.
Odată cu vizita preotului, credincioșii sunt invitați să participe la slujba Bobotezei.
Preotul Costică Tache, de la Biserica Jelaboi din Focșani, spune că în această perioadă trece pe la fiecare enoriaș, fie că are ușa deschisă fie că nu. „Mergem să sfințim casele și să dăm binecuvântare enoriașilor. La Bobotează, când se sfințesc apele, e bine ca fiecare credincios să ajungă la Biserică. Chiar dacă unii ne primesc cu ușa închisă, în ziua de Bobotează ușa Bisericii este deschisă pentru fiecare credincios, care vrea să participe la slujbă”, spune părintele Tache.
Slujitorul Domnului spune că, la cerere, poate merge să sfințească și puțuri de apă sau fântâni. Tot tradiția spune că la momentul sfințirii unui lac, râu sau izvor, atunci când începe Troparul Bobotezei, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate.
În ziua de 6 ianuarie se crede că toate apele pământului sunt sfințite, astfel că cei care țin post negru până ce beau din apa sfințită au speranța că se vor vindeca de orice boală trupească.
