Pelinul are ca factor curativ toată planta.
Afecțiuni pentru care se recomandă: gastrite hipoacide, anorexie, edeme renale, constipații, hemoroizi, plăgi purulente, vaginită atrofică, oxiurază.
Prezentare generală
Plantă erbacee perenă, robustă, înaltă de 0,5-1,2 m, alb-cenușie datorită perilor deși și mătăsoși, cu frunze lanceolate, flori galbene, așezate la vârful tulpinilor.
Calități curative și acțiune farmaceutică
Ulei volatil bogat în azulene, substanțe amare (absintină, anabsintină), tanin, acizi organici. Tonic amar, dezinfectant și antiinflamator digestiv, antivomitiv, antihelmintic, diuretic cu eliminare de urați, emenagog, ușor laxativ.
Recomandări
– ceai din plantă de pelin pentru dezinfectare, împotriva stărilor de vomă, etc. Pentru persoanele care nu suportă gustul foarte amar al pelinului, după ce se bea păhărelul, se poate lua o linguriță de miere curată. De obicei se folosește pelin de mai pe care îl puteți găsi la farmacie.
Precauții, contraindicații
Pentru cei care nu pot suferi gustul amar al unor plante, nu forțați nota și nu consumați în silă, riscând să vă îmbolnăviți mai tare. Se face pulbere de plantă și se iau casete!!!! Cura cu pelin se ține o dată, dar la nevoie se poate repeta după o lună pauză, însă nu mai des, deoarece pelinul în cantități mari este toxic.