Magistrații Secției de Contencios Administrativ Fiscal a Tribunalului Vrancea au făcut publică, ieri, motivarea sentinței civile prin care au respins ca neîntemeiată solicitarea Instituției Prefectului de anulare a hotărârii Consiliului Județean 83/2011 privind organizarea unui referendum, în data de 17 iulie. Referendumul vizează oportunitatea modificării limitelor teritoriale ale județului Vrancea.
În motivarea sentinței civile 1626/ 2011 se arată că, Consiliul Județean a respectat procedura obligatorie prevăzută de Legea nr. 52/2003, pu-blicând și aducând la cunoș-tință proiectul de hotărâre încă din data de 16 iunie 2011. În același document se mai arată că articolele 13 și 14 din Legea 3/2000 statuează că problemele de interes deosebit din unitățile administrativ teritoriale care pot fi supuse referendumului local, se stabilesc de consiliile locale sau județene. În niciun caz nu sunt apanajul președintelui țării, așa cum au susținut reprezentanții Prefecturii. „Este de netăgăduit faptul că problema supusă referendumului aprobat de Consiliul Județean prin Hotărârea nr. 83/2011 este de interes local și nu se poate organiza un referendum național cu această întrebare la inițiativa președintelui României. Nu este normal și legal ca locuitorii județului Constanța sau Suceava să fie consultați cu privire la desființarea județului Vrancea. La formularea întrebării, Consiliul Județean nu s-a raportat la alte județe sau la Regiunea de Sud-Est, ci doar la județul Vrancea, fapt care reiese și din nota de fundamentare care a stat la baza inițierii referendumului local”, se arată în motivarea judecătorului.
Interzicerea referendumului înseamnă interzicerea drepturilor
Instanța mai stabilește că, la adoptarea hotărârii 83/2011 a Consiliului Județean, s-au avut în vedere „doar interesele locuitorilor județului Vrancea și nu ale altor județe”, neputându-se organiza un referendum național la care cetățenii României să se pronunțe cu privire la desființarea județului Vrancea. Mai mult, desființarea unei unități administrativ teritoriale nu poate fi considerată o pro-blemă de interes național. „A lipsi Consiliul Județean de oportunitatea organizării unui referendum local înseamnă a lipsi locuitorii de posibilitatea de a se pronunța în mod nemijlocit asupra unei măsuri care îi vizează în mod direct, îngrădindu-le astfel drepturi fundamentale, consfințite atât de Constituția României, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit acestora, orice persoană are dreptul la exprimare (……) iar în cazul de față, libertatea de opinie presupune tocmai dreptul cetățenilor județului Vrancea de a-și exprima votul cu privire la desființarea unității administrativ teritoriale în care locuiesc”.
Potrivit sentinței, desființarea județului are drept consecință modificarea li-mitelor teritoriale ale acestuia, iar articolul 22 din Legea 215/2001 permite Consiliului Județean organizarea referendumului local. De asemenea, instanța explică faptul că alocarea bugetară pentru organizarea referendumului s-a făcut cu respectarea legilor în vigoare și cu respectarea etapelor stabilite de actele normative. Potrivit instanței, organizarea unui referendum local nu îngrădește dreptul președintelui țării de a organiza referendum la nivel națio-nal, așa cum au sugerat juriștii Prefecturii.
Carta Europeană a Autonomiei Locale: modificările teritoriale se fac prin referendum
În motivarea instanței se mai arată că inclusiv Carta Europeană a Autonomiei Locale, ratificată și de România, prin Legea 119/1997, definește princi-piul autonomiei locale ca reprezentând dreptul și capacitatea efectivă a autorităților locale de a soluționa și gestiona în nume propriu, în interesul populației locale, o parte a treburilor publice. „Conform art. 5, alin. 2 din Carta Europeană a Autonomiei Locale pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, even-tual pe cale de referendum acolo unde legea permite. Această dispoziție a fost preluată în legislația internă prin prevederile art. 22 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, conform căreia delimitarea te-ritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează conform legii”, se arată în motivare. „(…) este evident că președintele Consiliului Județean și Consiliul Județean Vrancea au obli-gația de a consulta cetățenii județului ori de cîte ori trebuie luate decizii ale căror efecte se răsfrâng asupra întregii populații a județului”, se precizează în același document. Mai trebuie știut că, dacă România nu ar fi ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale, de la momentul intrării țării noastre în Uniunea Europeană această lege tot ar fi fost pusă în aplicare în baza principiului că legislația europeană primează legislației naționale.
Hotărârea Consiliului Județean este legală
Potrivit instanței de judecată, Guvernul, prin reprezentantul său în teritoriu, cere autorităților locale aplicarea legii privind transparența decizională, „deși Guvernul, al cărui reprezentant în teritoriu este, sfidează dispozițiile legii mențio-nate”. Analizând legile în vigoare, magistratul stabilește că hotărîrea Consiliului Județean este legală, iar motivele invocate de Prefectură, pentru anularea ei, nu sunt în concordanță cu normele legale în vigoare. „În speța de față decizia ce urmează a fi luată la nivelul Guvernului prin asumarea răspunderii, este cea a desființării județului Vrancea. Or dată fiind consecința directă a acestei acțiuni- desființarea limitelor teritoriale ale județului atât L 3/2000, L 215/2001 cât și art 5 din Carta Europeană a Autonomiei Locale sta-tuează că orice modificare a limitelor teritoriale locale se face numai prin referendum (…) Față de aceste consi-derente se constată că Hotărîrea 83/24.06. 2011 a Consiliului Județean îndeplinește condițiile de legalitate, criticele formulate prin acțiune nefiind întemeiate, motiv pentru care urmează a se respinge acțiunea ca atare”, se arată în finalul motivării hotărârii judecătorești.
Pedelistul Oprea ar putea fi dat în judecată pentru abuz în serviciu
În baza celor prezentate mai sus se poate spune cu certitudine că președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a respectat legea atunci când a decis să-i consulte pe cetățenii județului, aceștia fiind singurii care pot decide modificarea limitelor teritoriale ale județului. Mai mult, hotărârea instanței demonstrează reaua credință și incompetența prefectului pedelist Ion Oprea care, din dorința de a răspunde comenzilor politice ale lui Emil Boc, a atacat în instanță o hotărâre a Consiliului Județean care a fost întocmită și aprobată cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În acest context, prefectul pedelist ar putea fi dat în judecată pentru abuz în serviciu.
