Vulturica (hieracium pilosella) este o plantă perenă din familia Compositae, cu petale galbene sau portocalii, care se remarcă atât prin frumusețea să cât și prin ca-litățile terapeutice pe care le posedă. Cu siguranță ați remarcat-o la țară, din luna mai până prin august, pe pajiștile din zonele de deal și de munte, dar nu i-ați acordat prilejul să vă infuențeze în mod pozitiv sănătatea. Fitoterapia face uz de florile și rădăcinile sale fiindcă ele depozitează cea mai mare cantitate de substanțe active. Vulturica conține acid cafeic, acid clorogenic și alți acizi organici, umbeliferonă, tanin și numeroase săruri minerale, fiind cunoscută drept antiulceroasă, astringență, hemostatica diuretică și chiar energetică. Pentru păstrare, florile plantei se recoltează chiar din timpul verii, iar rădăcinile în septembire și octombrie. Pentru uz intern și extern, infuzia preparată în casă este poate cea mai facilă și eficientă cale de a valorificare. Vulturica tratează rănile apărute la nivelul pielii și afecțiunile bucale. În tradiția populară ceaiul se folosea la gargară, contra amigdalitei și inflamațiilor gâtului și gurii.
Sub formă de ceai, decoct sau infuzie se folosea contra diareei cronice, piatră la rinichi, cătare intestinale și alte boli. Părțile aeriene se fierbeau și decoctul se lua intern, iar cu plantele rămase se făceau cataplasme în dureri de piept.
Planta proaspătă conține un suc lăptos de culoare albă (care devine cafeniu și vâscos imediat ce ia contact cu aerul) care se poate pune în ochi pentru limpezirea vederii și reducerea inflamațiilor oculare. Vulturica vizează de asemenea afec-țiuni precum: cele hepatice, faringită, diareea, edemele, febră, infecția urinară, nefrozele, ulcerul gastric și duodenal, arteroscreloza ori astenia.
