Creditele de consum vor avea o scadență de cel mult cinci ani, iar clienții trebuie să aducă garanții de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanțările imobiliare în euro avansul va fi de cel puțin 30%, potrivit unui proiect de regulament BNR, aplicabil și sucursalelor băncilor străine.
Cele mai multe prevederi ale proiectului de regulament, publicat marți pe site-ul BNR, au fost prezentate de Mediafax încă din luna iunie.
Banca centrală are în vedere limitarea maturităților la creditele de consum la cel mult cinci ani, față de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piața bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.
BNR dorește să delimiteze clar aria de definire a creditelor imobiliare, care va cuprinde finanțările pentru care se constituie garanție imobiliară și sunt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuințe. Același regim se aplică și creditelor de refinanțare a împrumuturilor imobiliare.
Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum. În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de o garanție reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliță de asigurare) de 133% din suma împrumutată.
De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinații, debitorul persoană fizică va prezenta o garanție reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului. Fac excepție de la aceste prevederi creditele pentru tratamente medicale, pentru deces și pentru studii.
Pentru creditele imobiliare, debitorul va deține un avans de cel puțin 15% din valoarea imobilului la finanțările în lei, de 30% pentru creditele în euro și de 40% în cazul finanțărilor în alte devize străine.
Băncile vor fi obligate, ca și până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depășească pe întreaga perioadă până la scadență nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanțare.
Pentru fundamentarea nivelului îndatorării la creditele de consum, băncile vor face simulări pornind pe baza unor indici valorici stabiliți de către regulament. Astfel, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, riscului de rată a dobânzii, și a riscului de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului.
La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare se vor utiliza următoarele valori: pentru șocul pe curs de schimb – 35,5% la euro, 52,6% la franc elvețian și 40,9% la dolar; pentru șocul pe rata dobânzii – 0,6% pentru toate monedele; pentru șocul pe venit – 6%. În cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă francului elvețian.
La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunțat într-un interviu acordat Mediafax că banca centrală pregătește măsuri speciale, cel mai probabil prudențiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendința de reglementare existentă la nivel european.
De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din 2005 – 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanțărilor în devize străine.
