Prestația jalnică a actualilor reprezentanți ai Mnisterului Administrației și Internelor, în frunte cu ministrul, fac în continuare deliciul presei și al cetățenilor acestei țări.
La televiziuni, vedem permanent discursuri agramate, extrase parcă intenționat din operele de mare valuare ale lui Caragiale, care nu fac altceva decât să arunce o nouă umbră de îndoială asupra competenței acestor oameni, pe care Eminescu dacă ar mai trăi nu-i numea așa, deoarece făcea trimitere la rușinea omenirii.
Absența unor strategii corecte, ancorate în rea-litățile economico-sociale ale timpului pe care-l trăim cu toții, lipsa unor soluții concrete, necunoașterea dimensiunilor criminalității și în general a necesității asi-gurării unei ordini sociale de care să beneficieze toți cetățenii acestei țări, sunt realități elocvente care nu pot fi ignorate decât de ei.
Ultima strategie de distrugere a siguranței cetățenilor este cea care propune trecerea poliției de ordine publică și a celei rutiere în subordinea primarilor. Observăm că încet, dar sigur, guvernanții actuali distrug și singura instituția a statului român, care-și mai făcea datoria.
Fără îndoială că după desfacerea contractelor de muncă a unui număr de circa 10.000 de angajați din acest minister, întâmplător sau nu, exact câți au participat la mitingul împotriva șefului statului, cadrele care au rămas așteptau alte măsuri, dar niciodată nu s-au gândit probabil la aceasta.
Dacă examinăm consecințele unei asemenea idei pe care o considerăm chiar aberantă, putem ajunge și la viitoarele dimensiuni, care la această oră sunt greu de imaginat pentru orice cetățean al țării.
De la început ținem să precizăm că în opinia noastră ponderea cadrelor care-și desfășoară activitatea în structurile centrale și teri-toriale de ordine publică și poliție rutieră reprezintă circa 60% din tot efectivul poliției naționale. Practic prin această măsură, nu se realizează altceva decât dimunuarea instituției cu 60%.
Pe de altă parte trebuie luată în calcul și varianta pe care insistă parchetul și anume aceea de trecere în subordine sa poliția judiciară.
Dacă se realizează aceste două propuneri, practic poliția națională va fi desființată și astfel, se va mai înregistra o contraperformanță a actualilor guvernanți.
Trecerea acestor două structuri în subordinea primăriilor va provoca următoarele probleme:
– lipsa totală de coope-rare între structurile polițienești din acest domeniu;
– implicarea polițiștilor în activitatea politică, deoarece primarul va urmări permanent câștigarea încrederii alegătorilor prin rezolvarea unor probleme chiar ilegale, aspecte pe care le va impune poliției locale, care va avea și pârghiile necesare;
– scăderea implicării cadrelor poliției locale în prevenirea și combaterea criminalității, pe fondul lipsei controlului calificat și a creșterii gradului de indisciplină în rândul acestor efective;
– pregătirea profesio-nală superficială, neancorată în sistemul națio-nal de ordine și siguranță publică etc.
Toate aceste neajunsuri completate de altele care se vor ivi pe parcurs vor avea ca efect imediat lipsa securității indivi-duale a cetățenilor, precum și a bunurilor acestora.
Dintre problemele enumerate, cele mai grave ni se pare a fi însă, cele legate de cooperarea între structurile polițienești și cele care privesc implicarea poliției în politică, în avantajul net al forma-țiunii politice din care face parte primarul localității în cauză.
Aceste situații vor determina reacții ferme ale comunităților locale, reacții care pot deveni chiar violente, cu implicații majore în asigurarea securității cetățenilor.
Este posibil ca peste câțiva ani, această măsură să fie necesară comunităților locale, dar în acest moment societatea românească nu este pregătită pentru implementarea unei asemenea organizări în poliția națională și locală.
