Candidatul laburist Michael Higgins a fost confirmat oficial, sâmbătă, în funcția de președinte al Irlandei, după încheierea procesului complex de numărare a voturilor exprimate la alegerile de joi. „Sociolog, politician și poet”, după cum se prezintă el însuși, Higgins a obținut în total 1.007.104 voturi, depășind cu mult nivelul de 885.882 voturi necesar pentru desemnarea în funcție. „Sunt mulțumit de această victorie”, a afirmat Higgins, cel mai experimentat și cel mai vârstnic dintre cei șapte candidați înscriși în cursa electorală. „Acest rezultat îmi va permite să fiu un președinte al tuturor”, a adăugat el.
Numărarea voturilor a durat două zile, din cauza gradului ridicat de complexitate al scrutinului din Irlanda – alegătorii îi clasează pe candidați în ordinea preferințelor, iar voturile sunt reportate până când un candidat obține majoritatea absolută. Victoria lui Higgins, în vârstă de 70 de ani, era previzibilă încă de vineri, când principalii săi doi contracandidați – omul de afaceri Sean Gallagher și vicepremierul nord-irlandez Martin McGuinness – își recunoscuseră înfrângerea.
Victoria candidatului laburist în alegerile prezidențiale din Irlanda, Michael Higgins, este o nouă victorie a stângii, în fața lipsei de soluții și a populismului conservatorilor. Iată că și irlandezii, în fața crizei provocate de bănci și de un guvern conservator, au ales ca președinte un laburist.
Victoria candidatului stângii în alegerile din Irlanda vine după seria de succese electorale înregistrate de socialiști, pe tot cuprinsul Europei. După victoria în alegerile locale, Partidul Socialist din Franța a obținut, pentru prima dată în istorie, majoritatea în Senatul francez. Coaliția condusă de social-democrații danezi a obținut victoria în alegerile din Danemarca, impunând primul premier femeie, din istoria acestei țări. În Germania, SPD câștigă land după land, anunțând o victorie în alegerile parlamentare de la anul. În fine, în Italia, stânga a spulberat, în alegerile locale, forțele politice conduse de Silvio Berlusconi.
Aceste semnale politice arată tendința electoratului de a se raporta la cei care oferă soluții raționale, corecte, echitabile respingând abordările brutale, în urma cărora cei mai dezavantajați de criză sunt și cei puși de guvernele conservatoare să plătească mai departe factura declinului economic.
Astfel, alegerile din 2012, atât cele din România, cât și cele din importante state europene, vor marca venirea la guvernare a acelor forțe politice interesate să lucreze în interesul cetățenilor, a celor care muncesc corect, a celor care produc valoare respectând legea și pe cei din jurul lor și nu în interesul unui grup restrâns, permanent protejat de orice vicisitudini.
