Ceaiul de crușin este cunoscut pentru efectele sale laxativ-purgative, dar în plus planta este benefică și pentru multe alte afecțiuni. Crușinul (Rhamnus frangula) face parte din familia Rhamnaceae. Considerat originar din Europa și Asia, este consemnat și în America de Nord la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Crește în zonele umede împădurite și în crânguri, mai ales în zonele umbrite. La noi este cunoscut și sub denumirile de: crasici, crușei, pasachină, sălbiș. Este un arbust care poate crește în înălțime până la 4-5 m, potrivit portalului pfaf.org. Scoarța colorată în gri-maroniu este acoperită cu pete reliefate albicioase. Frunzele au forma eliptică ascuțită, cu fața superioară lucioasă. Florile sunt mici, albe-verzui, grupate în buchete, perioada de înflorire fiind mai-iunie. Fructele sunt mici, sferice, verzi la început, apoi roșii și devin violet-negricioase pe măsură ce ajung la maturitate.
De la crușin se recoltează, în scop medicinal, în luna aprilie, scoarța ramurilor tinere, care pe partea interioară este de culoare galben-portocaliu. Pentru ușurarea decojirii, această operație se face în aceeași zi cu recoltarea. Se usucă timp de doi ani după recoltare sau este supusă unei temperaturi de 100 de grade Celsius, timp de o oră. Scoarța de crușin conține glicozide antrachinonice, ca de exemplu glucofrangulozida și frangulozida. Alte substanțe prezente în scoarța de crușin sunt principiile amare, mucilagii, saponine, rășini, sitosterol, flavone și alcaloizi peptidici (frangulina și franganina).
Medicii susțin că, atunci când este folosită corespunzător, cura de ceai de crușin poate ajuta la hidratarea organismului, la estomparea senzației de foame, precum și la diminuarea efectelor unor boli. Printre proprietățile crușinului se numără: cea de bun antiinflamator, antiviral, antibacterian și chiar antitumoral, potrivit site-ului herbpathy.com. Este un remediu naturist excelent chiar și în tratarea afecțiunilor ficatului.
Crușinul ajută la curățarea organismului de toxine, la reglarea funcțiilor ficatului și implicit, la combaterea riscului de obezitate. Se poate combina cu flori de soc, anghinare și păpădie, iar efectele sunt considerabile. Scoarța de crușin își găsește utilitatea în fitoterapia constipației și a disfuncțiilor hepato-biliare însoțite de constipație. Băile cu decoct de scoarță de crușin au efect purgativ și un rol foarte bun în tratarea hemoroizilor. Substanțele active din crușin sunt eficiente în stimularea secrețiilor biliare și în îmbunătățirea digestiei. Curăță intestinele, distruge viermii intestinali, inhibă dezvoltarea bacteriei helicobacter pylori (responsabilă pentru ulcer, gastrită și alte afecțiuni gastrice).
Decoctul de crușin frecat pe gingii poate vindeca gingivita iar aplicat pe scalp, elimină păduchii, potrivit www.naturalmedicinalherbs.net. Acneele, eczemele alergice, infecțiile și chiar psoriazisul pot fi combătute cu crușin. Pentru un efect sporit, decoctul de crușin se poate combina cu macerat din trei-frați-pătați, indică portalul www.naturalmedicinalherbs.net. Utilizat singur, crușinul poate produce dependență intestinală și chiar iritație intestinală. Scoarța proaspătă este toxică. În perioadele de sarcină și alăptare trebuie evitat consumul de crușin. Nu este indicat a se folosi în tratarea bolilor la copii, potrivit sursei menționate anterior.
