Magneziul este, fără îndoială, cel mai important micronutrient care lipsește astăzi din dieta tuturor. Acest lucru poate fi valabil pentru fiecare dintre noi, indiferent dacă trăim din alimente fast-food sau consumăm numai alimente bio ori mâncăm doar ceea ce crește în grădina noastră. De ce este magneziul așa important? Magneziul este necesar în peste 300 de reacții biochimice care mențin funcția musculară și nervoasă, ritmul cardiac, imunitatea, scăderea stresului oxidativ, consolidarea oaselor, reglarea nivelului zahărului din sânge și prevenirea și gestionarea tulburărilor, cum ar fi hipertensiunea, bolile cardiovasculare și diabetul.
Cum am ajuns să fim așa de deficienți în magneziu? De milioane de ani, apa noastră era bogată în minerale provenite din rocile din munți și râuri. Poluarea din ziua de astăzi a creat nevoia de distilare și purificare a apei conducând la nivele scăzute de minerale în apă. Dacă mineralele nu se află în apă, atunci ele nu se vor afla nici în sol și, subsecvent, nu le vom găsi nici în alimentele de origine animală sau vegetală. Apoi intervine stilul nostru de viață. Consumul excesiv de cafea duce la o pierdere diuretică a magneziului și un exces de calciu circulant care provine din oase. Alcoolul epuizează resursele din corp de magneziu, folați (vitamina B9) și vitamina C. Acidul fosforic este un conservant care este folosit în băuturile carbogazoase și se „lipește” de calciu și magneziu, fiind apoi eliminat de organism. La fel și concentrațiile mari de taninuri din ceaiul verde sau negru care se „lipesc” de magneziu.
Dietele care conțin cantități mari de făină duc la o pierdere mare de magneziu dacă acestea nu sunt fermentate. Stresul cronic sau antrenamentele intense ne epuizează resursele de magneziu (ați auzit de sportivii care mor pe terenul de sport fără să fi avut probleme de sănătate anterior?). Dietele bogate în proteine folosite în programele de slăbire sau în body building epuizează resursele de magneziu (magneziul este necesar pentru eliminarea amoniacului rezultat din procesarea proteinelor de către organism dar și pentru sinteza proteinelor). Si exemplele pot continua pe câteva pagini.
Există o relație strânsă între calciu și magneziu, un fel de parteneriat. Aceste două minerale sunt oarecum asemănătoare capetelor opuse ale unui întrerupător. Calciul dă oaselor duritate, participă la excitarea nervilor, contractarea mușchilor și contribuie la inflamația necesară pentru a lupta împotriva invadatorilor sau a rănilor. Magneziul dă oaselor flexibilitate, le împiedică să devină fragile și are un efect de „răcire”, relaxând nervii și mușchii și reducând inflamația. Calciul este necesar ca sângele să se coaguleze, astfel încât rănile să se poată vindeca, în timp ce magneziul previne formarea cheagurilor dăunătoare și menține fluxul sanguin.
De cât magneziu avem nevoie? 6-8 mg pe kgcorp. De unde îl luăm? Cele mai bogate surse sunt în frunzoasele verzi și nucile de tot felul. Dar dacă aceste alimente au fost cultivate ani la rând în același sol, vă dați seama cât magneziu mai găsești în ele. În timp ce susțin obținerea tuturor nutrienților esentiali pentru organism (peste 90 la număr, pe care trebuie să ii obținem din alimentație) din alimente integrale, magneziul este unul dintre puținele minerale pe care recomand să le completați cu suplimente. Fiți atenți la suplimentele de magneziu. Unele forme de magneziu sunt mai ușor absorbite, inclusiv cele etichetate ca „chelat” precum și glicinatul, malatul, citratul, tauratul, threonatul și orotatul de magneziu. Feriți-vă de oxidul de magneziu, este foarte iritabil pentru tractul digestiv și se absoarbe cam 4%. Supradozarea cu magneziu poate duce la scaun moale sau diaree așa că e recomandat să cereți sfatul unui doctor sau al unui nutriționist dacă vreți să luați suplimente.
Dan Ocheșelu, nutriționist
