Puțini români știu că Focșaniul a fost „în cărți” pentru desemnarea ca și Capitală a României. Åži mai puțini știu locurile exacte din oraș unde s-a înfăptuit Mica Unire. Unele clădiri, care au avut o importanță deosebită în anul 1859, acum nu mai sunt. Au dispărut definitiv, iar în locul lor acum sunt blocuri sau spații comerciale.
Pentru a se păstra totuși aerul Unirii, în Focșani au fost construite Piața Unirii, obeliscul, iar clădirea Muzeului a fost reabilitată. Aceasta din urmă este și cea mai veche clădire din Focșani. Pe vremuri, pe lângă Muzeu trecea gârla, care mergea departe, spre mahalaua Bahnelor. Pe drumurile uitate ale istoriei, Florin Dîrdală, custode la Direcția Județeană Vrancea a Arhivelor Naționale (DJVAN), spune că „una dintre casele reprezentative a aparținut lui Dimitrie Dăscălescu, fost președinte al Tribunalului din Focșani, prefect de Putna în timpul domnitorului Al. I. Cuza și membru în Comisia Centrală din Focșani. În clădirea poetului Dăscălescu a lucrat Comisia Centrală, din aprilie 1861 până în februarie 1862”.
Dăscălescu s-a căsătorit cu Eliza Robescu, ei având o fiică, care a devenit mai târziu soția marelui arhitect focșănean Ion Mincu. În casa lui Dăscălescu, situată pe actuala stradă Cezar Bolliac, a funcționat Curtea de Apel, apoi Cercul Militar al Garnizoanei, între anii 1864-1886. „Prima noapte pe care au petrecut-o Al. I. Cuza și suita sa în Focșani, de pe 5 până pe 6 februarie, a fost în această casă. Tot aici i-a primit pe membrii Comisiei Centrale, pe Ion Roată de la Câmpuri și pe localnici”, ne-a precizat Florin Dîrdală.
Unele clădiri s-au dărâmat
Actuala stradă Comisia Centrală are o însemnătate istorică deosebită. Pe partea dreaptă, cum mergem spre spital, a fost casa familiei Bonțaș, în care a funcționat, înainte de Unire, Comisia Centrală, instituită în 1859 cu scopul de a unifica legile și instituțiile Moldovei și Å¢ării Românești și a redacta o constituție unică. „Era alcătuită din 16 membri, opt moldoveni și opt munteni. Între membrii munteni figura și Grigore Alexandrescu, poet și fabulist român. Comisia Centrală a funcțio-nat în aceste case ale lui Bonțaș timp de mai bine de doi ani, de la 1 aprilie 1859 și până la 23 aprilie 1861, când s-a mutat în casele poetului Dimitrie Dăscălescu”, a adăugat Dîrdală.
În casa lui Bonțaș s-a instalat și Penitenciarul Focșani, numit atunci „Casa de Osândă”, care fusese, anterior, în locul actualului Comisariat Militar Județean. „Clădirea în care s-a înfăptuit Unirea dintre Moldova și Muntenia s-a dărâmat singură, din lipsă de îngrijire. Terenul a fost cumpărat ulterior de un om de afaceri, după ce construcția nu mai exista. Pe locul fostei Comisii Centrale «înfloresc» acum blocuri de locuințe”, spune, cu regret, Florin Dîrdală.
Unirea face puterea!
O altă clădire de o însemnătate deosebită este Muzeul Unirii. Clădirea în care funcționează este consi-derată cea mai veche construcție din Focșani.
În ea a funcționat, până în 1859, pichetul principal al graniței. În această clădire au funcționat sala de cercetare a pașapoartelor, localul de poștă cu caii de schimb și odăile de găzduire. „La întocmirea actului din 1912 cu Direcția Generală a oștilor, se atesta că respectivul local are o vechime de peste 100 de ani, neputându-se ști exact. Ceasloavele sunt îngropate la temelie, cu aproximație, din anul 1853. Pe fațada ei se afla o placă comemorativă de bronz, cu textul «Aici a fost cel dintâi hotar distrus pentru unitatea națională – 1931 mai» și gravat sub emblema stemei de pe atunci cu două fețe care își dau mâna, și lozinca «Unirea face puterea»”, ne-a citat din filele istoriei custodele.
Florin Dîrdală este indignat că multe dintre clădirile încărcate de istorie au dispărut. „Din acest motiv, poate că noi ar trebui să ne amintim un mare adevăr. Cei ce uită sau disprețuiesc trecutul, vor avea parte la rându-le de uitare și ignorare”, conchide custodele de la Arhivele Statului.
