Trasul de păr, neglijarea, actele de gelozie sau lipsirea de mijloace de existență primară, precum hrană, medicamente, constituie forme de violență în familie, iar autoritățile sesizate despre astfel de infracțiuni sunt „obligate să se deplaseze de îndată la fața locului”. Aceste prevederi sunt incluse în Legea privind modificarea și completarea Legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, care a fost promulgată joi. Conform acesteia, „adresarea într-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare” constituie violență verbală.
De asemenea, legea definește categoria de „violență psihică” prin fapte precum „impunerea voinței sau a controlului personal”, „provocarea de stări de tensiune sau de suferință” precum și „violența demonstrativă asupra obiectelor și animalelor”. Sunt de asemenea considerate violență psihică gesturi precum afișarea ostentativă a armelor, neglijarea, actele de gelozie.
Legea enumeră de asemenea actele sau faptele care constituie violență fizică. Este vorba despre „lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare”. Documentul menționează că agresiunea sexuală reprezintă „impunerea de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea unor relații sexuale forțate” și violul conjugal contituie forme de violență sexuală. Este de asemenea considerată formă de violență conjugală interzicerea activității profesionale sau privarea de mijloace economice, „inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate”.
Legea incriminează și interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, controlul inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune sau refuzul de a susține familia. Este de asemenea interzisă impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății. Izolarea unui membru al familiei de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privarea intenționată de acces la informație constituie, la rândul lor, forme de violență socială.
Legea definește și faptele și acțiunile ce constituie violență spirituală, respectiv „interzicerea, limitarea, ridiculizarea, penalizarea aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare”. Actul normativ menționează explicit că, „în toate cazurile, organul de cercetare penală, sesizat în orice mod despre săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute în prezenta lege, este obligat să se deplaseze de îndată la fața locului”. Pe de altă parte, victimele violențelor beneficiază de asistență juridică gratuită.
Noua lege conține și reglementări referitoare la ordinul de restricție, precizând că acesta constituie o măsură de siguranță prin care se dispune „evacuarea domiciliului comun cu victima”; „păstrarea distanței minime de 200 de metri față de persoana vătămată, de domiciliul și locul de muncă al acesteia”; „interzicerea oricărui contact telefonic, prin corespondență”. Una sau mai multe dintre aceste măsuri pot fi luate atunci când „există date sau indicii care justifică temerea că făptuitorul va săvârși o altă infracțiune îndreptată împotriva membrilor familiei” sau când rămânerea făptuitorului în locuința familiei prezintă pericol social.
Legea mai prevede că persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita în justiție emiterea unui ordin de protecție, prin care poate obține „evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate”. De asemenea, prin emiterea unui ordin de protecție instanța poate să interzică agresorului deplasarea în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic. Legea mai prevede și posibilitatea ca justiția să poată obliga agresorul să predea poliției armele deținute. Pentru a obține un astfel de ordin de protecție, victima trebuie să completeze o cerere care va fi scutită de taxa judiciară de timbru și care va fi judecată de urgență. „În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei”, se mai arată în lege.
Legea conține și prevederi referitoare la organizarea și funcționarea adăposturilor pentru victime, precizând că locația acestora este „secretă publicului larg”. Nu în ultimul rând, potrivit dispozițiilor noului document vor fi înființate în fiecare județ și în sectoarele Capitalei „echipe intersectoriale” în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Aceste „echipe intersectoriale” vor fi formate din câte un reprezentant al poliției, jandarmeriei, direcției de sănătate publică, compartimentului violenței în familie din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, organizațiilor neguvernamentale active în domeniu.
