Creierul uman s-a dezvoltat într-atât de mult de-a lungul etapelor evolutive ale omenirii datorită nevoii de a relaționa, colabora și de a munci în echipă cu ceilalți semeni, conform unui studiu publicat miercuri. Comparativ cu creierul altor hominizi, creierul de Homo sapiens este mult mai mare, însă oamenii de știință încă nu s-au pus de acord cu privire la cauzele care au dus la această dezvoltare a creierului uman.
Conform unei echipe de cercetători irlandezi și scoțieni, răspunsul este simplu: pentru a supraviețui, omul trebuie să coopereze cu semenii săi și astfel s-a dezvoltat un creier suficient de mare pentru a face față complexității relațiilor sociale din cadrul comunităților.
În cadrul acestui studiu, pu-blicat în ultimul număr al revistei Proceedings of the Royal Society B, cercetătorii britanici au realizat un model informatic ce reproduce creierul uman și în care rețelele neuronale pot evolua în funcție de diferitele interacțiuni și sarcini sociale ce se manifestă într-o comunitate umană.
Ei au creat două scenarii diferite pentru acest creier virtual. În primul, doi criminali sunt arestați de poliție și fiecare dintre ei este confruntat cu dilema de a-l denunța sau nu pe celălalt. În cel de-al doilea scenariu, tot doi indivizi sunt prizonieri într-o mașină acoperită de zăpadă și trebuie să evalueze situația pentru a decide dacă este oportun să-și unească eforturile pentru a se salva, sau dacă este mai bine să-și păstreze eforturile și să-l lase pe celălalt să acționeze în acest sens.
În ambele situații, un individ caută să obțină avantaj și beneficii într-o manieră egoistă. Însă pe măsură ce creierul său evoluează, individul devine din ce în ce mai dispus să coopereze pentru a ieși din impas, conform cercetătorilor.
Astfel, cooperarea nu este o chestiune complet dezinteresată. Ea își trage rădăcinile dintr-un raționament cât se poate de egoist, care evaluează avantajele ce pot fi obținute astfel, conform unuia dintre autorii studiului, prof. Luke McNally de la Trinity Co-llege, Dublin. „Dacă unul cooperează și celălalt trișează, data viitoare trișorul va fi evitat. El astfel știe că este mai bine să coopereze la rândul său pentru a beneficia de anumite situații”, explică el.
Conform lui, munca în echipă și capacitatea cognitivă se stimulează reciproc. „Trecerea spre grupuri umane mai complexe, mai orientate spre cooperare, a putut duce la dezvoltarea creierului. Iar apoi, odată cu apariția unui nivel superior de inteligență, complexitatea raporturilor sociale s-a dezvoltat la rândul său”, a mai precizat el.
Există însă și limite concrete ale acestei cooperări sociale, conform lui Robin Dunbar, un antropolog specializat în Evoluționism de la Universitatea Oxford. „Mărimea actuală a creierului nostru ne limitează mărimea comunității din care putem face parte (familie, prieteni, colegi) la o medie de aproximativ 150 de persoane. O trecere la o astfel de rețea socială de 500 de indivizi ar necesita o dublare a volumului creierului”, susține el.
