Ouăle roșii nu pot lipsi de pe masa niciunui bun creștin la sărbătoarea de Paște. Există credința că ouăle fierte și roșite în această zi nu se strică pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodată. ”Oul a sintetizat misterul Creațiunii; dintr-un ou trebuie să se fi născut Universul, Lumea, deci și omul. Oul cosmic trebuie presupus la baza credinței tuturor popoarelor din lume”, spunea folcloristul Artur Gorovei într-un studiu, apărut în anul 1937.
Armonia culorilor, delicatețea modelelor transmise din generație în generație sau a celor originale, create de artiști mai tineri, măiestria execuției au transformat acest meșteșug în artă. Ouăle sunt încondeiate, de obicei, în trei-patru culori, ținând cont și de simbolul fiecărei culori în parte: roșu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumină, bogăția recoltelor, tinerețea), verde (forța naturii, rodnicie, speranță), albastru (sănătate, seninul cerului).
Ouă decorative de Paște se mai fac cu vopsele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), din lemn (zona Neamț) sau din lut (Corund-Harghita). În unele părți ale țării sunt folosite ouă fierte, în alte zone, cele golite de conținut.
În tradiția populară românească se crede că ouăle de Paște sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli și protejează animalele din gospodărie. În dimineața primei zile de Paște, copiii sunt puși să se spele pe față cu apa dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou roșu și un ban de argint, pentru a fi tot anul sănătoși și rumeni la față, precum oul de Paște și curați precum argintul.
Se crede, de asemenea, că oul roșu este apărător împotriva diavolului și păzește casa de farmece. Podgorenii, pentru a-și feri roadele de grindină, leagă primăvara vița-de-vie cu salcie de la Florii sau îngroapă un ou roșu, în Vinerea Mare. Macedo-românii pun în fereastră ouă de la Paște, iar în Bucovina se crede că oul roșu este, alături de cruce, un simbol al biruinței împotriva Diavolului.
Cu ouă roșii se fac descântece pentru dureri de dinți, de urechi sau de gât. Ouăle roșii de bibilică se întrebuințează ca leac pentru mușcătura de șarpe și în farmece de dragoste. Åžtergarul cu care au fost șterse ouăle înroșite se păstrează un an pentru că e bun la durerea de urechi. Cojile de ouă de la Paște trebuie le dai pe vale (pe apă), ca să se ducă să dea de știre și Blajinilor că sosesc Paștele.
