Guvernarea pedelistă a îngropat banii românilor în investiții inutile ori și-a bătut joc de investiții făcute cu cap, de autoritățile locale sau județene. Numai la nivelul județului Vrancea sunt investiții de milioane de euro care ori nu au fost finalizate ori nu sunt folosite. Pe lista investițiilor fără noimă se află patinoarul cu „gheață uscată” din Focșani, stația și panoul de monitorizare a aerului, infochioșcul pentru șomeri. Din câte se pare, singurul scop al acestor așa zise investiții a fost doar acela de a aduce bani în pușculița electorală a PDL. Åžcoli reabilitate, dar care au fost închise pentru că s-a reorganizat sistemul de învățământ, spitale care au fost dotate și reabilitate la standarde europene, dar care au fost închise în numele unei așa zise legi a sănătății, sunt alte „beneficii” ale guvernării pedeliste.
La nivelul județului Vrancea sunt investiții de mi-lioane de euro care ori nu au fost finalizate ori nu sunt și nu pot fi folosite. Patinoarul cu „gheață uscată” este un eșec de 5 miliarde lei vechi, a recunoscut, cu seninătate, pedelista Sorina Plăcintă, fost ministru al Tineretului și Sportului. Golănia o văd toți focșănenii care trec pe lângă așa-zisul patinoar sau care au aflat din mass-media câți bani s-au cheltuit pe bucata de plastic. Într-un raport care cuprinde verificarea investițiilor din 2009, inspectorii Curții de Conturi au prezentat golănia de partid făcută cu miliardele cheltuite pentru patinoarele artificiale. Inspectorii Curții de Conturi au arătat că banii s-au cheltuit discreționar, „neeconomicos, ineficient și ineficace”.
Potrivit documentului, senatorul second-hand Sorina Plăcintă a plătit 446 euro pentru un metru pătrat de plastic, în timp ce, pentru un metru pătrat de locuință ANL, statul a achitat 407 euro, inclusiv TVA. Un metru pătrat de patinoar uscat a fost mai scump decât un metru pătrat de locuință ANL, prețurile fiind supraevaluate chiar și cu 50%. „Valoarea investiției (500-600 mii lei/patinoar, respectiv 140 mii euro) nu a fost stabilită în baza unui studiu efectiv al pieței sau a unui studiu de fe-zabilitate, ci a reprezentat o valoare arbitrară ce nu a putut fi justificată”, se arată în raportul Curții de Conturi. Patinoarul cu „gheață uscată” din cartierul Sud a costat peste 5 miliarde de lei vechi din banii publici, dar zace nefolosit.
Bani pentru clientela PDL
Încă din decembrie 2009, „Monitorul de Vrancea” a prezentat mecanismul prin care banii publici au fost direcționați către anumite firme, sub pretextul necesității înființării unor „centre de agrement”. Licitațiile au fost cu dedicație, pentru că asemenea patinoare, în România, au fost realizate doar de o firmă, administrată de un consilier PDL din Turda, Cluj. Pentru a nu ridica suspiciuni, licitațiile nu au fost organizate de MTS ci de direcțiile județene de sport. Astfel, deși banii au fost acordați de MTS, răspunderea pentru licitații a revenit șefilor acestor direcții. De fapt, acești șefi au fost doar pioni, obligați să respecte ordinele de la București. În realitate, standardul de construcție, respectiv condițiile pe care trebuia să le îndeplinească, suprafața ori dimensiunea au fost stabilite de Ministerul Tineretului.
150 de mii de euro pentru stația defectă de monitorizare a aerului
Focșaniul se numără printre orașele care fac parte din rețeaua națională de monitorizare a calității aerului cu stația VN1. Din 12 luni, stația a furnizat informații despre aer doar pentru opt luni. Aici au fost îngropate peste 130 de mii de euro, bani plătiți de Ministerul Mediului în cadrul unui contract încheiat cu o asociație din Italia și un S.R.L. din București. „Stația de monitorizare a calității aerului a funcționat la întreaga capacitate în mai multe perioade, ultima fiind de la sfârșitul anului 2011 până pe data de 7 martie 2012 când s-a defectat aerul condiționat în cabina în care sunt amplasate echipamentele. Acest fapt a condus la întreruperea funcționării stației”, ne-a transmis directorul executiv al APM, Paul Giurcă.
Tot conducerea Agenției ne spune și că „întreținerea echipamentelor, repararea sau înlocuirea anumitor părți componente sunt asigurate de firma Orion Europe SRL București, iar Ministerul Mediului alocă fondurile necesare”. Adică alți bani, altă distracție.
Chiar și când aerul poate fi analizat, informații sunt inutile pentru publicul larg, deoarece panoul de lângă Magazinul Milcov, pe care ar trebui afișate valorile, nu funcționează din luna iulie 2010. Panoul a fost montat în decembrie 2007 și a fost dat spre folosință APM Vrancea abia în anul 2010, luna iunie. În următoarea lună, panoul s-a stricat și nici nu mai era în garanție din anul 2009. Astfel, APM s-a îmbogățit cu un sistem de informare stricat. De atunci, 16.000 de euro stau fără rost în centrul orașului și așteaptă o minune.
Raza de acoperire a stației de monitorizare a ca-lității aerului este de 200 până la 500 de kilometri. Conform măsurătorilor pe care le-au făcut angajații APM, manual, dar și automat, atunci când stația funcționează, calitatea aerului în județul Vrancea este „excelentă” sau „foarte bună”. În Vrancea sunt patru puncte în care se efectuează măsurători manuale, la sediul APM, în Cartierul Sud, la Comat și la Odobești.
Focșănenii spun că sunt „bani aruncați aiurea”
Focșănenii nu văd cu ochi buni aceste investiții care zac neexploatate. Sumele cheltuite pentru echipamentele inutile sunt astronomice pentru veniturile lor. „În ziua de azi sunt multe investiții făcute în acest fel. Pentru mine aceste sume sunt exorbitante. Sunt investiții nerentabile, dar la care este un interes pentru profit. Ne-am obișnuit cu felul acesta de a achiziționa diferite echipamente. Åži în mediul sanitar sunt multe aparate care au fost cumpărate și nu funcționează. Se pare că ceva nu este în regulă”, ne-a spus Ioan Jan Pavel.
Focșănenii nu se împacă cu ideea că sute de mii de euro sunt aruncați „aiurea”. „Ar trebui ca cineva să se ocupe de treaba asta. Ministerul Mediului se ocupă de cu totul alte lucruri, să amendeze, să cerceteze. Lumea nu știe de toate aceste investiții, nu știe nimeni nimic. Toate aceste investiții trebuie să aibă un rezultat, dacă nu au, sunt inutile”, ne-a spus Mariana Grigorescu.
4,2 milioane de euro pentru amprentele șomerilor
La Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă (ALOFM) Focșani, șefii instituției s-au lăudat, la sfârșitul lunii martie, cu un infochioșc pentru șomeri, care, spun angajații statului, va ușura efortul celor care nu au un job, în găsirea acestuia. Acest infochioșc a costat 91.000 de euro. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a cheltuit peste 4,2 milioane de euro pentru 47 sisteme de self-service în toată țara. Acestea nu pot fi însă utilizate decât pe jumătate.
Teoretic, acest centru de informare poate asigura patru servicii: depunerea declarațiilor la fondul de șomaj de către agenții economici, identificarea unui loc de muncă din ofertă de către un șomer, afișarea locurilor de muncă și a cursurilor de formare profesională, vizarea lunară a șomajului… prin amprentare.
Practic, depunerea declarațiilor la fondul de șomaj se face la Direcția Finanțelor Publice, așa că infochioșcul este inutilizabil din acest punct de vedere, iar… amprentarea șomerilor încă nu este posibilă. „Ne trebuie doar niște aprobări pentru utilizarea amprentelor, pentru a da drumul și acestui serviciu”, a declarat directorul ALOFM, Florin Bratosin. Acesta nu a precizat însă de la cine trebuie obținute aceste aprobări.
Cu ocazia unui eveniment similar celui din Focșani, directorul adjunct al AJOFM Constanța, Gheorghe Bușu, a precizat că, momentan, vizarea electronică nu se poate face din cauza… legislației. „Pentru a putea amprenta șomerii care doresc, bineînțeles, este nevoie de modificarea legislației în domeniu. Fără acest lucru nu se poate face nimic”, a declarat Bușu, pentru „Liderul de opinie”. Acesta a mai precizat că se așteaptă un Ordin de prim-ministru care să permită modelul de utilizare a amprentei digitale.
Cu toate că aparatura și amenajarea celor 15 metri pătrați au costat destul de scump, utilitatea nu va fi reflectată în scăderea numărului de șomeri la nivel de județ. Cu acest lucru a fost de acord chiar și directorul ALOFM, Florin Bratosin. „Nu se va regăsi în scăderea numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă, însă va scurta timpii de căutare a unui loc de muncă”, ne-a declarat Bratosin.
La ceva timp de la inaugurare, am „păzit” aproximativ două ore aparatura care a costat 91 de mii de euro, dar niciun șomer nu a pus degetul pe ecranul tactil. Nici ALOFM nu a desemnat o persoană care să se ocupe de informarea șomerilor despre acest serviciu suplimentar. Întrebat de ce nu funcționează panoul, directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vrancea, Iozefina Iaru, ne-a îndrumat să formulăm o cerere în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Nu am făcut acest lucru pentru că l-am considerat o insultă. Cert este că după ce am sesizat conducerea AJOFM, deodată panoul a început să funcționeze. Probabil era scos din priză pentru a face economie de energie.
Investiții de milioane de euro, închise în numele reformei
Spitalul orășenesc Odobești este o investiție în care s-au băgat foarte mulți bani atât de autoritățile locale, dar și de Ministerul Sănătății. Numai că, odată finalizate aceste investiții, spitalul a fost închis pe motiv că se reformează sistemul sanitar.
Primarul orașului Odobești, Daniel Nicolaș, a acuzat PDL-ul că a închis în mod voit spitalul din localitate, fără a ține cont de investițiile făcute în ultimii ani și nici de cei peste 30 de mii de vrânceni care mergeau la acest spital. „După ce au tăiat fondurile pentru funcționarea institu-țiilor publice din oraș și țin în sertar de 5 ani proiectul de îndiguire a râului Milcov, acest partid antinațional a dat încă o palmă cetățenilor din Odobești: le-a închis spitalul. Toate investițiile făcute cu eforturi mari în ultimii ani au fost în zadar. Nu este vorba de reforma sistemului sanitar, ci de distrugerea sistemului sa-nitar, de pedepsire a electoratului social-democrat, în special a localităților care nu au votat cu partidul portocaliu”, a afirmat Daniel Nicolaș.
Acesta a precizat că pedeliștii nu au ținut cont nici de faptul că Spitalul din Odobești este situat într-o zonă seismică și în caz de cutremur este singura instituție mai apropiată de localitățile care ar putea fi afectate de cutremur. Nicolaș a reamintit că Spitalul Odobești a fost unul din primele spitale din țară care în 2010 a fost preluat în administrare de către Consiliul Local. Era o instituție care funcționa în baza unei hotărâri a Consi-liului Local, iar decizia Guvernului de a închide spitalul este „una abuzivă”.
Cinci școli reabilitate, apoi închise
Fără a ține cont de sumele mari investite, Ministerul Educației a decis în primăvara anului 2010, închiderea a cinci unități de învățământ complet reabilitate. Reabilitarea acestor școli a demarat în 2006 și s-a finalizat în 2009. Fără a avea nicio vi-ziune de viitor și probabil fără a se face un studiu demografic, portocaliii au decis să arunce banii pe investiții apoi să închidă școlile. O astfel de investiție s-a făcut la Åžcoala din localitatea Titila, comuna Andreiașu de Jos. Statul a investit în lucrări de reabilitare suma de 195.000 lei. De asemenea s-a pus lacătul și pe Åžcoala din Iugani, din comuna Boghești. Aici a fost investită suma de 10.000 lei. Același lucru s-a întâmplat și cu Åžco-lile din satele Arva și Căpătanu din Broșteni, în care s-au investit în total 73.000 lei. Cea de-a cincea școală închisă este cea de la Fetești, comuna Câmpuri, unde s-au cheltuit 96.000 lei.
Alte școli cu clasele I-IV în care s-a investit au rămas să funcționeze doar cu puține grupe de învățământ preșcolar. Același lucru s-a întâmplat la școala din Găloiești, din comuna Dumitrești, unde au fost investiți 98.000 lei deși sunt doar zece elevi.
Niciun ban pentru școlile ce stau să cadă peste elevi
În timp ce Ministerul Educației și Cercetării a băgat bani cu nemiluita în instituții de învățământ care, după ce au fost modernizate, au fost închise, zeci de unități de învățământ riscă să cadă peste elevi din cauza stării deplorabile în care se află sau la care lucrările de investiții au fost sistate de pedeliști fără nicio logică. În această situație se află și Åžcoala din Urechești, unde, în luna februarie, din cauza căderilor abundente de zăpadă, o parte din acoperiș s-a prăbușit. De reținut că această școală nu a fost reabilitată de o sută de ani.
Deși autoritățile locale au solicitat Ministerului Educației în mod repetat fonduri pentru reabilitare, guvernanții nu au alocat nici măcar un leu.
Lipsa fondurilor l-a determinat pe primarul Vasile Danțiș să ceară sprijin colegilor primari din alte loca-lități ale țării. În acest sens, edilul comunei Urechești a trimis scrisori primarilor, în care solicită sprijin financiar pentru repararea acoperișului școlii. „Acoperișul Åžcolii Gimnaziale Urechești s-a dărâmat pe o suprafață de 100 de mp, iar în zidurile acesteia au apărut crăpături, fapt ce a condus la imposibilitatea desfășurării cursurilor. Menționăm că aceasta este singura școală gimnazială de pe raza comunei Urechești, fiind construită în anul 1900, extinsă în anul 1957, date de la care nu a mai fost consolidată. Necesarul de fonduri pentru finalizarea lucrărilor este de 1.320.000 lei”, se arată în scrisoarea trimisă de Vasile Danțiș.
Åžcoli reabilitate numai pe hârtie
În comuna Cîrligele se află în reabilitare încă din 2007 școlile din Bonțești și Dălhăuți.
Deși sunt foarte importante pentru desfășurarea cursurilor, lucrările de reabi-litare a celor două școli au stagnat din lipsă de finanțare, până în acest moment fiind executate doar 17% din lucrările necesare.
Primarul comunei Cîrligele, Åžtefan Moscu, acuză guvernanții de incompetență și rea voință, deoarece refuză sistematic să aloce fonduri pentru reabilitarea școlilor din Bonțești și Dălhăuți. „Am făcut zeci de demersuri la ISJ Vrancea pentru a aloca bani pentru continuarea lucrărilor la școlile din Bonțești și Dălhăuți, dar nu a fost alocat nici măcar un leu. Sunt lucrări începute din 2007 și nu numai că nu au fost finalizate în cinci ani, dar nici măcar nu au mai continuat”, a afirmat primarul Åžtefan Moscu. Acesta a susținut că pentru a nu-i lăsa pe elevi în stradă, primăria a amenajat o sală de clasă cu fonduri de la bugetul local.
În aceeași situație se află alte 36 de școli, care au fost lăsate în paragină de Ministerul Educației.
Mai trebuie știut că în anul 2011, Ministerul Educației nu a alocat nici un ban pentru plata lucrărilor de mo-dernizare din școli. Asta în condițiile în care constructorii au efectuat lucrări în valoare de peste 6 milioane lei.
