Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) are în evidență 690 de copii, pentru care s-a dispus măsura plasamentului în familie, la alte persoane decât rudele sau la asistenți maternali. Toți acești copii sunt ajutați, astfel, de oameni cu suflet mare, să depășească traumele suferite ca urmare a unor situații nefericite prin care au trecut în propriile familii, situații care au impus intervenția specialiștilor DGASPC și instituirea, în cazul lor, a acestei măsuri de protecție specială: plasamentul.
Potrivit celor spuse de Ionel Chetroiu, șeful Serviciului familial din cadrul DGASPC, de la începutul anului și până în prezent, au fost plasați la rude 10 copii, încă un copil fiind dat în plasament la altă persoană decât rude. Totodată, 34 de micuți au ajuns în grija asistenților maternali. „În momentul de față, în total, 131 de copii se află în plasament la rude, 47 beneficiază de măsura plasamentului la alte familii decât rudele. Este vorba despre familii care au fost evaluate și care pot crește și îngriji copii. Pentru acest lucru, primesc alocația de plasament care este actualmente de 97 de lei, precum și alocația de stat de 42 de lei care, în cazul copilului cu handicap, se dublează. De asemenea, 512 copii se află în plasament la asistenți maternali profesioniști și asistenți maternali profesioniști de urgență. Mai avem în evidență, în momentul de față, 24 de copii pentru care s-a instituit tutela”, a detaliat Ionel Chetroiu.
Când se instituie măsura plasamentului
Legislația prevede că de măsurile de protecție specială – printre care plasamentul și plasamentul în regim de urgență – benefi-ciază: copilul abuzat sau neglijat; copilul ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturile părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți sau dispăruți, când nu a putut fi instituită tutela; copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinților din motive neimputabile acestora; copilul găsit sau abandonat de mamă în unități sanitare.
Părinții, precum și copilul care a împlinit 14 ani, au dreptul să atace în instanță măsurile de protecție specială, beneficiind de asistență juridică gratuită. Plasamentul constituie o măsură cu caracter temporar care poate fi dispusă, după caz, la o persoană sau familie, la un asistent maternal sau la un serviciu de tip rezidențial. Legea interzice plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de doi ani într-un centru de tip rezidențial, excepție făcându-se în cazul micuților care suferă de handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate.
La stabilirea măsurii de plasament se urmărește cu prioritate plasarea copilului la familia extinsă sau substitutivă, menținerea fraților împreună precum și faci-litarea exercitării de către părinți a dreptului de a vizita copilul și de a menține legătura cu acesta, în cazul în care aceștia nu au fost decăzuți din drepturi.
Suspendarea drepturilor părintești
Plasamentul copilului în regim de urgență este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește în situația copilului abuzat sau neglijat, precum și în situația copilului găsit sau a celui abandonat în spitale. „Pe toată durata plasamentului în regim de urgență se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești, până când instanța judecătorească va decide cu privire la menținerea sau la înlocuirea acestei măsuri și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile părintești privitoare la persoana copilului sunt îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau de către șeful serviciului de tip rezidențial care a primit copilul în plasament în regim de urgență”, a declarat Ionel Chetroiu.
De menționat, că în situația plasamentului în regim de urgență dispus de DGASPC, aceasta este obligată să sesizeze instanța judecătorească în termen de 48 de ore de la data la care a dispus această măsură. Instanța va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către DGASPC și se va pronunța, după caz, cu privire la menținerea plasamentului în regim de urgență sau la înlocuirea acestuia cu măsura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa. Instanța este obligată să se pronunțe și cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
