În România, 70% dintre tinere își încep viața sexuală înainte de 18 ani, iar 10% înainte de 12 ani. Deși pare greu de acceptat, româncele, indiferent de mediul din care provin, încă înregistrează lacune în ceea ce privește educația sexuală, dar și la capitolul noțiuni de fiziologie generală. Multe femei încă nu cunosc ceea ce este normal să se întâmple cu corpul lor și nici ceea ce este anormal. Deși a crescut dramatic procentul tinerelor care își încep viața sexuală de la vârsta de 11 ani, puține cunosc faptul că o viață sexuală cu debut precoce poate duce la afecțiuni psihice și fizice.
Medicul Bogdana Manea, unul dintre cei mai căutați și cunoscuți specialiști în Obstetrică Ginecologie din județul Vrancea, ne-a vorbit despre noțiunile de fiziologie genitală, dar și despre cele mai frecvent întâlnite patologii genitale la tinere în zilele noastre.
Primul semn care dezvăluie ascensiunea organismului către maturitatea feminină este apariția ciclului menstrual. În funcție de tipologia fiecărui organism în parte, după vârsta de 18 ani, ciclul menstrual se normalizează. „Ciclul menstrual este succesiunea periodică a unor modificări morfofuncționale ale aparatului genital feminin, pe parcursul cărora se formează ovulul (celulă sexuală femelă la plante și la animale, care, în urma fecundării, dă naștere embrionului) și se creează condiții pentru fecundație și dezvoltarea sarcinii. Ciclul menstrual se instalează la pubertate, durata medie este de 28 de zile, intervalul fiziologic fiind de 21-35 de zile și debutează din prima zi de ciclu (menstră) până în preziua sângerării următoare (ciclul următor). Se instalează la pubertate și durează până la menopauză. Sângerarea menstruală sau menstra durează 3-7 zile. Prima menstră se numește menarhă și apare frecvent la 12,5 – 13 ani, cu interval de 11 – 15 ani”, definește medicul Bogdana Manea unul dintre cele mai importante aspecte, pe care femeile trebuie să-l cunoască despre propriul organism.
Foarte multe mămici ajung cu fetițele lor în cabinetele ginecologilor din cauza tulburărilor de ciclu, pe care tinerele le pot manifesta. Tulburările ciclului menstrual sunt normale până la vârsta de 17 ani. „Primele cicluri (până în vârsta de 16 – 17 ani) sunt predominant anovulatorii și de aici, clinic, apar dereglările de ciclu (cicluri neregulate ca interval, durată și caracter al sângerării). Acestea sunt datorate imaturității axului endocrin, a axului hipotalamo hipofizo ovarian. Tot din aceste considerente în această perioadă sunt mai frecvente sindroamele genitale – dismenoreea, dureri pelvi-abdominale intense sau tulburări digestive (greață, vărsături), migrene și chiar lipotimii. Odată cu maturizarea axului hipotalamo hipofizo ovarian, ciclurile menstruale se normalizează, până în premenopauză, când reapar ciclurile infertile sau anovulatorii și reapar tulburările menstruale și neurovegetative. Persistența tulburărilor de ciclu menstrual după 18 ani impune consultul medical de specialitate, pentru eventualele patologii. Tratamentele hormonale se pot recomanda doar în cazuri de sângerări foarte abundente, cu risc de anemie”, precizează medicul Bogdana Manea.
Odată cu începerea vieții sexuale, unele dintre cele mai des întâlnite probleme medicale la tinere sunt bolile cu transmitere sexuală și sarcinile nedorite, care duc la avorturi. „Vaginul este o mucoasă umedă; secreția vaginală fiziologică este în prima fază (până la ovulație) fluidă, transparentă, mai abundentă, pentru ca după să devină albicioasă, fără miros. Există o floră vaginală fiziologică, 9,5% lactobacili și 5% germeni aerobi și anaerobi, care constituie biogeneză. Modificările caracterelor secreției vaginale ne sugerează o infecție vaginală și care, chiar în absența altor simptome (prurit, usturime, arsură), impun prezentarea la medic. Patologia genitală benignă și patologia malignă în faze incipiente sunt silențioase clinic, însă evoluția și complicațiile au aceeași gravitate ca și cele zgomotoase clinic. Din aceste considerente ideal ar fi ca înainte de debutul vieții sexuale să facem o consultație și chiar dacă nu avem acuze genitale, anual este recomandat consultul genital”, spune medicul Bogdana Manea.
Specialiștii afirmă că o educația sexuală precară în familie, primită din partea mamei, poate avea, din păcate, efecte negative asupra sănătății tinerelor. Cele mai multe mame sunt preocupate ca fiicele lor să nu-și înceapă viața sexuală mai devreme de 18 ani, dar acest lucru se întâmplă totuși, în multe cazuri, contrar dorinței lor, iar tinerele ajung în cabinetele medicilor ginecologi doar forțate de vreo boală ori de o sarcină nedorită. Potrivit medicilor ginecologi, ideal ar fi ca tinerele să-și înceapă viața sexuală după vârsta de 18 ani, atunci când organismul este suficient dezvoltat și apt din toate punctele de vedere pentru un act sexual. Femeile trebuie să cunoască faptul că modificările secreției vaginale sunt un semn care arată că este nevoie de un consult la medicul ginecolog. Netratate corespunzător, infecțiile genitale pot duce în timp la infertilitate, durere cronică pelvină și chiar sepsis.
„În primii ani de la debutul vieții sexuale, patologia predominantă este cea infecțioasă, tulburările de ciclu menstrual și sarcinile nedorite. Inflamațiile care nu sunt considerate boli cu transmitere sexuală, dar pentru care uneori este necesar tratamentul ambilor parteneri, sunt vaginoza bacteriană (este o infecție nebacteriană dată de dezechilibrul florei vaginale, care poate apărea din cauza igienei genitale deficitare), candidoza și infecțiile cu flora de vecinătate-digestivă (E. coli, Klebsiella, streptococ de grup B, care apare frecvent în sarcină și afectează fătul la 3-4 săptămâni post-partum). De menționat că acești germeni sunt rar implicați în afecțiunile genitale înalte (anexite). Germenii care dau afectare genitală înaltă, cu implicații complexe pe fiziologia aparatului genital, sunt cei cu transmitere sexuală (Trichomonas, Chlamydia, Neisseria Gonorrhoeae, Micoplasma și Ureaplasma). Femeile care au aceste infecții netratate și folosesc OB-uri au risc de șoc toxico-septic (streptococul de grup B fiind incriminat). Bolile cu transmitere sexuală, odată contractate, netratate, ascendent infectează uterul, trompele, ovarele și țesuturile periuterine și pot duce la infertilitate, dureri cronice pelvine, infecții genitale, peritonite, perihepatite, artrite, etc. În general, în infecțiile genitale înalte, flora microbiană este polimorfă. În ciuda acestor complicații, simptomatologia clinică este absentă de cele mai multe ori. Pentru toate aceste infecții se recomandă tratarea ambilor parteneri.
Bolile virale transmisibile sunt HVS (Herpes) 2 și HPV (Papiloma virus). Herpesul odată contractat transformă persoana în purtător pentru tot restul vieții. HPV-ul are mai multe serotipuri, peste 90, iar portajul în populație este de 90%, din aceste motive riscul de contaminare este foarte mare. Există mai multe subtipuri, unele benigne, care pot da veruci cu localizare diversă, iar cele genitale sunt subtipurile 6, 11, 2, care dau vegetații veneriene. Subtipurile 16, 18 și altele, sunt incriminate în carcinoze. Spre deosebire de cele benigne, nu dau semne și simptome clinice, se cantonează pe col și în timp transformă celula din normală în canceroasă. Singura modalitate de a depista (în faze subclinice) este testul Papanicolau/examen citologic.
Cancerul de col uterin nu are o componentă genetică și nici o legătură cu vârsta. Riscul apare de la debutul vieții sexuale, după contractarea unei tulpini HPV. În faza de celulă nu există nici o modificare clinică. Din această cauză, de la debutul vieții sexuale se recomandă ca fiecare femeie să-și facă Papanicolau anual, iar după vârsta de 30 de ani ideal ar fi ca fiecare femeie să-și facă o testare HPV. Riscul maxim de a contracta este în primii ani de la debutul vieții sexuale, din cauza contactelor sexuale neprotejate cu parteneri multipli. Ideal ar fi ca toate femeile să fie vaccinate înainte de debutul vieții sexuale, sau și după, dacă nu a contractat deja”, spune medicul ginecolog Bogdana Manea.
Într-o declarație de presă dată la sfârșitul anului 2016, președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie, Nicolae Suciu, declara că 22% din femeile care au născut în ultimii ani nu au fost consultate de niciun medic pe perioada sarcinii. În ceea ce privește rata sarcinilor în rândul adolescentelor, într-un studiu realizat de Institutul Național de Statistică în perioada ianuarie 2012 – martie 2013, se arăta că, pe segmentul de vârstă cuprinsă între 15-19 ani, au fost înregistrate 12.073 de gravide, dintre care 7.547 au ales să întrerupă sarcina. Un sfert dintre românce nu se adresează medicului ginecolog decât atunci când resimt diverse simptome supărătoare sau când suspectează o sarcină, iar peste 20% nu obișnuiesc să meargă la controale ginecologice anuale. Cauza principală a acestui dezinteres este lipsa educației sexuale cu privire la importanța controlului ginecologic și necunoașterea faptului că peste 95% dintre problemele depistate în cadrul examinărilor medicale sunt tratabile.
