Influența pe care o are vremea asupra stării noastre de dispoziție a fost de multe ori dovedită. În anii în care vara pare că nu vrea să sosească, ce trebuie făcut pentru a ne păstra moralul la cote înalte?
Pentru cei mai mulți dintre locuitorii țărilor din Europa de Vest moralul se află la cote foarte joase: de mai multe săptămâni, cerul este acoperit de nori opaci, ploile torențiale și furtunile amenințătoare se succed fără încetare, alcătuind tabloul „unei luni de iunie triste, după o lună mai deplorabilă”, după cum afirmă o sursă.
Agasarea, frustrarea și furia apar frecvent în conversațiile oamenilor, alături de o teamă care se infiltrează tot mai mult în conștiința oamenilor, în condițiile în care „încălzirea globală” a planetei reprezintă un subiect evocat în fiecare zi în mass-media.
Cum poți să scapi de acest spleen generalizat? Dintr-un punct de vedere obiectiv, influența tangibilă a vremii asupra stării noastre de dispoziție a fost de multe ori dovedită. Astfel, a fost definit termenul de „depresie sezonieră” atunci când se vorbește de vârfurile pe curba depresiei, observabile mai ales în țările din Europa de Nord în timpul iernilor lungi. „Diminuarea timpului de expunere la lumină are repercusiuni reale asupra stării noastre de dispoziție”, afirmă Michel Lejoyeux, profesor de psihiatrie și științe care privesc dependența de anumiți factori la Universitatea Paris Diderot, autor al cărții „Changer… en mieux”, lansată de editura Plon. „Avem nevoie cu adevărat de o doză minimă de lumină pentru a ne simți bine și a avea o stare de dispoziție bună”, afirmă același profesor francez.
Un alt impact al vremii lipsite de soare: ritmurile noastre biologice (stare de veghe/ somn) au tendința de a se desincroniza. Dimineața, greutatea de a ne trezi apare frecvent, întrucât sinteza de cortizol nu este stimulată. Nevoia de somn și impresia că suntem obosiți sunt și ele induse de penumbra generalizată. „Se poate vorbi în acest caz de un veritabil jet-lag psihologic care se suprapune cu desincronizarea biologică”, consideră profesorul Michel Lejoyeux.
De altfel, potrivit multor studii, comportamentele noastre au tendința de a se modifica sub influența climei. Profesorul David Strohmetz, de la Universitatea Monmouth din Statele Unite ale Americii, a observat faptul că turiștii din hoteluri dau bacșișuri mai consistente valeților care îi anunță că afară îi așteaptă o vreme frumoasă. Această generozitate se explică, potrivit profesorului american, prin dorința clienților de a-și păstra – „cumpărând-o” – starea generală de bună dispoziție generată de vremea însorită.
Totuși, timpul frumos nu este întotdeauna un factor care determină acțiuni pozitive: sinuciderile, de exemplu, sunt în creștere în lunile de vară. Faptul că alții se simt bine și se distrează poate să genereze într-adevăr sentimente negative la persoanele depresive, care, stimulate de energia soarelui, decid să își pună capăt zilelor și trec la fapte.
În definitiv, afirmă profesorul Lejoyeux, avem cu toții mai ales nevoie, pentru echilibrul nostru psihic, de o alternanță meteorologică. „Ceea ce apasă pe moral sunt aceste gânduri catastrofice care ne fac să credem că trecem printr-o perioadă cu o vreme identică”, afirmă el.
Este ceea ce se poate numi o „viziune de tip tunel” asupra climei, iar ea poate să apară și atunci când este foarte cald sau când plouă. Pentru a lupta contra acestei stări de spleen și pentru a nu ne lăsa învinși de rutina meteorologică, există totuși o metodă infailibilă: încercați să vă implicați în activități noi, pentru a resimți senzații noi, și să introduceți acest factor de variabilitate de care starea noastră de dispoziție are atât de mare nevoie, indiferent de cum este vremea afară.
