Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată și eliminarea interdicției ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani și natură decât cele din legea în vigoare.
În același timp, conform propunerilor Guvernului către Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Europeană și Banca Mondială, prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni, extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părțile, respectiv societatea și sindicatele, convin asupra acestui lucru și pe o durată cel mult egală cu durata inițială a contractului.
Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social și au fost primite din partea mai multor organizații sindicale și patronale.
În primăvara anului trecut, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pentru Codul de Dialog Social, anunțând la acea dată că astfel contractul colectiv de muncă la nivel național își încetează existența, iar salarii mai mari decât salariul minim garantat în plată aprobat de Guvern vor putea fi negociate doar la nivel de unitate, liderii sindicali naționali pierzând astfel „obiectul muncii” legat de semnarea contractului colectiv la nivel național. Guvernul, condus atunci de Emil Boc (PDL), arăta că este nevoie de o lege a dialogului social „de dreapta”, după modificarea Codului Muncii.
Noul Executiv USL a transmis însă FMI o serie de propuneri de modificare a Codului de Dialog Social, care flexibilizează regulile de încheiere a contractului colectiv de muncă.
Astfel, conform propunerii, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 48 luni, iar părțile pot hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata inițială.
Legislația actuală stabilește că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 24 luni, iar părțile pot hotărî prelungirea aplicării o singură dată, cu cel mult 12 luni.
Contactat de MEDIAFAX, președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, a declarat că intenția legată de termenele privind încheiarea contractelor colective de muncă este ca negocierile pentru acest tip de contract să înceapă din luna noiembrie, cu circa trei luni înainte de expirare, iar documentul să fie parafat în ianuarie-februarie, pentru a include toate datele fiscale aferente unui an calendaristic. Practica de până acum arată că de cele mai multe ori contractele colective de muncă se aprobă în perioada verii.
El a arătat, de asemenea, că aceste contracte ar urma să fie prelungite ori de câte ori este necesar, nu o singură dată ca în prezent, decizia fiind la aprecierea celor două părți, respectiv societate-sindicate, și în funcție de situația economico-financiară a unității, cu impact direct inclusiv asupra nivelului de salarizare al angajaților.
În documentul aflat în posesia MEDIAFAX se propune și abrogarea prevederii actuale care stabilește că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Este abrogată și regula conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În aceste condiții, în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse, de exemplu, și alte sporuri salariale, care exced restricțiile legale actuale.
Prin legea salarizării unitare în sectorul bugetar, adoptată în 2009, sporurile nu pot depăși 30 la sută din salariul de bază.
În scrisoarea transmisă instituțiilor financiare internaționale de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, se arată că propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel național, pe baza criticilor formulate de experții Organizației Internaționale a Muncii, și urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile și obligațiile partenerilor sociali”.
Guvernul așteaptă avizul instituțiilor financiare internaționale înainte de a aproba aceste modificări.
