Colegiul Prefectural a adoptat ieri o hotărâre prin care este reorganizată activitatea Comisiei județene de fond funciar. Decizia a fost luată după ce prefectul Cătălin Popescu a acuzat că unele instituții care au membri în Comisie nu se implică în activitatea de soluționare a dosarelor. La nivelul județului Vrancea mai trebuie emise 1.226 titluri de proprietate din cele 153.094 cereri de reconstituire depuse în ultimii 22 de ani.
Autoritățile din Vrancea trebuie să mai emită 1.226 titluri de proprietate pentru persoanele care au cerut retrocederea terenurilor confiscate în perioada regimului comunist. Stadiul aplicării legilor fondului funciar a fost discutat, ieri, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural unde a fost adoptată o hotărâre cu propuneri pentru îmbunătățirea ritmului de retrocedare a terenurilor, care urmează să fie transpuse într-un ordin al prefectului.
Prefectul Cătălin Popescu a declarat că, din păcate, reconstituirea dreptului de proprietate nu a fost o prioritate a tuturor membrilor Comisiei județene de fond funciar. Deși nu a dat nume, prefectul a susținut că reprezentanții unor instituții erau de acord cu hotărârile adoptate în cadrul comisiei pentru ca, ulterior, să conteste în instanță tocmai acele decizii. De asemenea, prefectul a arătat că este inacceptabil ca cetățenii să nu primească răspusuri cu anii din partea instituțiilor statului sau să nu fie puse în aplicare hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești. „Există instituții care, din păcate, nu răspund la solicitări și fac doar act de prezență, nu se implică. S-a înțeles greșit că doar Instituția Prefectului, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară au atribuții în această comisie. Este inacceptabil ca după 22 de ani să vină oameni la audiențe cu probleme legate legea fondului funciar”, a afirmat prefectul Cătălin Popescu.
Acesta a precizat că a discutat inclusiv cu directorul general al Romsilva despre modalitățile prin care să îmbunătățească activitatea la nivelul comisiilor de fond funciar. Propunerile adoptate ieri stabilesc ca și alte instituții să preia din dosarele existente la nivelul comisiei județene, să fie realizată o analiză a situației eliberării titlurilor de proprietate la nivelul fiecărei localități în parte. De asemenea, vor fi stabilite termene în vederea soluționării cererilor pentru toți factorii implicați în procesul de reconstituire, dar și „sancționarea tuturor celor care din motive subiective nu au răspuns în termenele stabilite la acțiunile pentru care au fost îndrituiți”.
14 localități cu întârzieri la retrocedări
Potrivit directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vrancea, Horia Frîncu, după 1990, la nivelul județului Vrancea au fost formulate 153.094 cereri de reconstituire atât pentru terenuri agricole, cât și pentru terenuri forestiere, cu o suprafață totală de 325.780 hectare. Pentru un număr de 143.516 cereri au fost deja emise titluri de proprietate, 7.121 de cereri au fost validate pentru despăgubiri, iar 1.231 de cereri sunt în curs de validare, respectiv în justitiție, cu documentații incomplete. „Cele mai multe titluri trebuie emise în localitățile Cîmpuri, Dumitrești, Garoafa, Gura Caliței, Jitia, Movilița, Nereju, Paltin, Păulești, Poiana Cristei, Soveja, Tulnici, Vizantea Livezi și Vrîncioaia, localități la care procentele de emitere sunt situate sub 99% și pentru care în perioadele următoare se impune a fi supuse unor analize în cadrul Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor”, a afirmat directorul OCPI, Horia Frîncu.
Au fost emise 99,15% din titlurile de proprietate pentru care au fost depuse cereri de reconstituire de foștii proprietari sau moștenitorii acestora. Cele mai multe titluri au fost emise pentru terenuri agricole – 99,94% iar pentru terenuri forestiere au fost emise 95,67%. „La nivel național, Vrancea ocupă locul al treilea în ceea ce privește procentul de emitere a titlurilor de proprietate și locul al doilea în ceea ce privește gradul de acoperire cu planuri parcelare, schițe care reprezintă parte integrantă a reconstituirilor„, a afirmat directorul Horia Frîncu.
Motive pentru care retrocedările au fost efectuate cu întârziere
– sentințe civile cu amplasamentele stabilite, fără a se ține cont de gradul de ocupare a terenurilor și de faptul că pe acestea au fost deja emise titluri de proprietate;
– sentințe civile definitive și irevocabile prin care s-au stabilit amplasamente în perimetre care potrivit legii sunt interzise de la reconstituire;
– puneri în posesie cu întocmirea proceselor verbale de către executorul judecătoresc;
– întârzieri referitoare la punerea în aplicare a hotărârilor de validare ale Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către comisiile locale, dar și ca urmare a nepunerii la dispoziție a terenurilor de către instituțiile care le administrează;
– procese verbale de punere în posesie întocmite de către comisiile locale în discordanță cu hotărârile comisiei județene, procesele verbale de punere la dispoziție a terenurilor precum și cu prevederile legale în domeniu;
– ritmul anevoios de lucru existent la nivelul unora dintre comisiile locale și nu în ultimul rând capacitatea redusă a colectivului de lucru constituit în vederea sprijinirii activităților comisiei județene.
