O femeie puternică, activă, optimistă, mereu cu zâmbetul pe buze, dar mai presus de toate de o mare sensibilitate, Carmen Tudose locuiește de aproape șase ani în Oregon – Portland, Statele Unite ale Americii, împreună cu fiul său, Luca și soțul, Dragoș. Acum lucrează pe un post de contabil șef într-o firmă, însă spune că un român trebuie să depună o muncă titanică pentru a se impune ca un bun angajat pe o piață a muncii atinsă serios de criză și în America. Îi place să picteze, având expoziții peste Ocean, dar îi mai place și să își ajute semenii români, din țară. Cu sufletul, Carmen a rămas la Focșani, unde dorește să se întoarcă după această aventură americană.
„M-am născut în Focșani, într-o frumoasă zi de decembrie. Mama mi-a povestit de foarte multe ori cum eu m-am hotărât să vin pe lume chiar când ninsoarea și frigul se potoliseră și nu mai viscolea aproape deloc. În acel peisaj atât de alb și liniștit, doar eu îi dădeam emoții mamei mele. Însă, ceea ce este minunat, fratele și sora mea s-au născut tot în luna decembrie, în aceeași zi, fiind însă o diferență de opt ani între ei. Interesant, nu?”, își începe Carmen povestea.
Carmen și-a început cariera ca învățătoare, acum 20 de ani, și a reușit să ducă o promoție până la capăt, plăcându-i mult să fie înconjurată de copii. Însă, după patru ani, a hotărât să își schimbe profesia. După o scurtă încercare la Facultatea de Drept, în 2006 și-a luat licența în Management-Administrație Publică. Carmen a lucrat și la Casa Județeană de Pensii Vrancea, iar în 2006 a înființat Centrul de Tineret Focșani, prin care a încercat să vină în sprijinul tinerilor.
În 2007 a devenit din nou studentă, de data aceasta în America, iar în 2010 și-a luat licența în Contabilitate. Atunci, spune Carmen, a primit o șansă pe care nu o putea refuza: a avut dreptul de a munci, de a învăța (statul american acoperind cheltuielile studiilor sale) și de a avea un viitor în America. De mai mult de 5 ani locuiește cu fiul, Luca, în vârstă de 10 ani și soțul, Dragoș, în Oregon – Portland, Statele Unite ale Americii. „Åžcoala, munca și experiența de acasă m-au ajutat enorm aici în Portland. Deși mi-a fost foarte teamă și nu am crezut că voi face față, am reușit să-mi termin studiile aici în America cu A (care înseamnă o medie cuprinsă între nota 9 și 10), am reușit să mă angajez în Accounts Payable Department – pe postul inițial de AP clerk, apoi de AP specialist și de un an de zile de AP Supervisor. Însă, toată această reușită s-a plătit cu sacrificii enorme și cu o muncă titanică. Aici trebuie să fii cel mai bun ca să poți reuși, mai ales că ești un străin. Însă, dacă ți-ai câștigat respectul celor din jur, ai mari șanse de reușită”, ne mărturisește Carmen Tudose, de peste Ocean.
Cum e viața în America pentru un român?
„Nu este ușoară! Dar nu este nici imposibilă. Nu a fost ușor pentru noi, am început-o de la lingură, cu un copil de trei ani și jumătate. Am plâns de nenumărate ori, dar nu ne-am dat bătuți. Românii sunt foarte inteligenți, găsesc soluții excepționale în situații de criză și pot face față fără probleme oricărui sistem. Ce am reușit să fac în acești aproape șase ani, nu cred că aș fi făcut în România”, mărturisește Carmen. Primul lucru pe care l-a făcut, ajunsă pe pământul „tuturor posibilităților”, a fost să se pună cu burta pe carte și să învețe limba engleză.
„Stăteam nopți întregi cu dicționarul în mână și învățam. Nimic nu este imposibil, important este să știi ce vrei”, punctează Carmen.
Însă, din nefericire, America nu mai este țara tuturor posibilităților, mulți americani au rămas fără muncă, iar competiția este atroce. Focșăneanca spune că, fiind străin, trebuie să dovedești că ești nu doar extraordinar ci și de neînlocuit, doar așa poți lua locul de muncă pe care doar un american trebuia să îl ocupe, cum ar fi la munca de birou.
În Portland nu prea îi place vremea, fiindcă plouă mult, însă este totul verde și e multă curățenie. „Lumea aici simte o obligație morală față de mediul înconjurător, plus că nici nu ai curaj să faci o greșeală, fiindcă amenzile sunt usturătoare. Analizând acești aproape șase ani petrecuți departe de casă, am înțeles cât de diferită este viziunea mea față de viață, cât de multe am învățat și cât de clar văd acum diferența dintre „alb” și „negru””, mai spune Carmen Tudose.
Pasiuni: pictura și actele caritabile
„Când am fost copil mi-a plăcut foarte mult dansul. Am făcut balet și dans timp de șase ani de zile, însă am avut un accident care m-a obligat să opresc tot. Dar, hobby-ul vital din viața mea a fost, este și va fi pictura. De copil am pictat și am participat la numeroase concursuri, însă, tot aici în America m-am hotărât să îmi concretizez și dezvolt talentul pe care îl aveam și nu îl foloseam”, spune Carmen. În 2009 a început să ia cursuri de pictură și a învățat să picteze în ulei, iar în decembrie 2011 a organizat prima expoziție de artă. Anul trecut, lucrările sale au fost prezentate la un mare hotel din Portland și recent a încheiat un contract cu Muzeul de Artă din Portland, care îi va expune lucrările o lună de zile.
Carmen Tudose s-a implicat în mai multe campanii umanitare, prin care a încercat să își ajute semenii din țară, aflați în situații dificile, făcând colecte de bani și haine în comunitatea în care locuiește în SUA. „Nu pot să fiu rece și indiferentă față de cei din jurul meu sau mai ales față de confrații mei români. Nu pot să uit de unde am plecat. Dacă pot să ajut o voi face fără nici cea mai mică reținere”, spune focșăneanca. Cea mai mare realizare a vieții sale este copilul său, Luca, după cum spune ea.
Un gând pentru cei de acasă: „În primul rând, îmi doresc să trimit o îmbrățișare sufletească tuturor celor de acasă. Åžtiu că nu este ușor, dar, ca să fie bine, trebuie să aibă loc niște schimbări radicale, trebuie să ne schimbăm pe noi înșine și să schimbăm modul în care noi vedem în momentul de față România. Dacă o vedem doar ca pe o țară lipsită de valoare, pe care trebuie doar să o subjugăm până nu mai rămâne nimic din ea, așa va ajunge. Dacă dorim să arătăm întregii lumi adevărata valoare a României și să dovedim că noi românii suntem un popor valoros, putem face și acest lucru, numai dacă vrem, și cu siguranță se poate realiza”. Peste 10 ani se vede, simplu, acasă, în România. „Eu nu am plecat din țara mea decât temporar. Aici m-am născut, aici vreau să trăiesc, să îmbătrânesc și să mor. Fiindcă România m-a ales să-i fiu fiică, oare cum aș putea eu să o dezamăgesc și să nu o iubesc așa cum este ea – cu bune și rele?”.
Acțiune caritabilă pentru o familie din Focșani
Anul trecut, Carmen Tudose a demarat o campanie umanitară pentru ajutorarea unei familii care avea nevoie disperată de ajutor. Focșăneanca a mobilizat atât românii din comunitatea din Portland, cât și americani, care au donat bani, haine și lucruri bune pentru întreaga familie. Pachetele, trimise pe vapor, au ajuns la familia Sabo din Focșani, care trece printr-o dramă cumplită. Ambii părinți sunt grav bolnavi: mama, Marinela (42 de ani), suferă de cumplitul cancer, iar tatăl, Alexandru (41 de ani), este măcinat de ciroză, în timp ce ambii copii, de 10 și 13 ani, sunt printre cei mai buni din școală. Drama acestei familii, relatată în paginile Monitorului de Vrancea în decembrie 2011, a emoționat-o profund pe Carmen, care a demarat proiectul „Soul to Soul” (Suflet pentru suflet, n. r.) – Ajutați familia Sabo!
