În urma intervențiilor făcute de președintele Consiliului Județean Vrancea și al UNCJR, Marian Oprișan, a fost modificat pragul minim de la care se plătește impozit pentru vița-de-vie la un hectar, față de 0,5 hectare în Ordonanță. Modificarea vine în sprijinul podgorenilor vrânceni, majoritatea având suprafețe de vie mai mici de un hectar. Din păcate, birocrații întârzie publicarea în Monitorul Oficial a Legii care modifică Ordonanța 8 din 2013 privind Codul Fiscal, referitoare la impozitarea ve-niturilor din agricultură.
Modificările la Ordonanța 8 din 2013 privind Codul Fiscal, referitoare la impozitarea veniturilor din agricultură sunt blocate de birocrații care întârzie publicarea în Monitorul Oficial. În urma intervențiilor făcute de președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, această lege votată de Parlament crește pragul minim de la care se plătește impozit pentru vița-de-vie la un hectar, față de 0,5 hectare în Ordonanță. Este o prevedere care îi ajută pe viticultorii vrânceni, din care marea majoritate au suprafețe mici de vie. Intervențiile președintelui Consiliului Județean au fost făcute în urma apelurilor lansate de primarii comunelor din podgoriile vrâncene. Aceștia i-au cerut sprijinul șefului administrației județene și au arătat care sunt implicațiile sociale dacă acest impozit va fi aplicat în formula scrisă de birocrații de la Fisc. „Noi, primarii, am trimis un memoriu către președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, în care îi ceream sprijinul pentru modificarea impozitului la vița de vie. Acest lucru s-a realizat în urma intervențiilor la Parlament”, ne-a declarat primarul de la Jariștea, Cătălin Toma.
Edilul a arătat că după ce parlamentarii au aprobat modificările, țăranii sunt bătaia de joc a funcționarilor. Practic, pentru că în Monitorul Oficial nu au fost aprobate modificările la Ordonanță, țăranii trebuie să meargă la Finanțe și să depună declarații cu suprafețele agricole și numărul de animale deținute în gospodărie. Însă aceste declarații trebuie completate ținând cont de vechile limite minime ale suprafețelor agricole, așa cum au fost stabilite prin Ordonanță, și nu de cele aprobate de Parlament. Însă mulți dintre proprietarii de terenuri sunt oameni în vârstă, obișnuiți cu sapa și mai puțin cu formularele pline cu rubricuțe și alineate de la Finanțe. „Așa cum este legea acum, până la 27 mai, toți proprietarii ar trebui să se ducă la Finanțe și să depună aceste declarații. Este un termen nerealist pentru că sunt mulți oameni bătrâni, care abia mai pot citi și nu pot să completeze declarațiile fiscale”, a explicat primarul Cătălin Toma, de la Jariștea.
Å¢ăranii sunt „la mâna lui Dumnezeu dacă plouă sau bate grindina”
Primarii spun că modificarea limitelor pragului minim de la care viticultorii plătesc impozit este benefică datorită situației actuale din sate. Multe proprietăți sunt fărâmițate în urma aplicării legilor fondului funciar și mulți podgoreni au suprafețe mai mici de un hectar. „La mine în comună sunt 1700 hectare de vie, iar majoritatea oamenilor au mai puțin de un hectar”, spune primarul din Cîrligele, Åžtefan Moscu. Edilul afirmă că aplicarea acestei legi este dificil de realizat pentru că mulți oameni nu înțeleg foarte multe din regulile prevăzute de Finanțe pentru calcularea impozitului. „În comună eu am făcut adunări în care le-am prezentat informații despre acest impozit însă oamenii au înțeles ce au putut să înțeleagă. Nu există o bază de date cu terenurile, poate doar la APIA însă și acolo sunt în evidență doar cei eligibili pentru subvenție. Ce se întâmplă cu cei care nu au dezbătut succesiunea, cine plătește în acest caz? Sunt oameni care au avut două hectare de vie și le-au împărțit la patru copii, iar în acest caz cine plătește impozit?”, a arătat primarul Moscu câteva dintre provocările acestui impozit. Mai mult, arată edilul, țăranii sunt „la mâna lui Dumnezeu dacă plouă sau bate grindina” și cu toate că depun declarația în luna mai nu vor ști decât abia la toamnă dacă vor avea ce recolta. „Dacă este un an greu, cu grindină, ploi și boli la vie, atunci costurile sunt mai mari decât ce se obține la recoltat, iar oamenii nu au de unde să plătească”, a precizat primarul Moscu.
Haosul din aplicarea legii este confirmat și de directorul Fiscului vrâncean. Directorul executiv Eugen Ciorici de la Direcția Generală a Finanțelor Publice a arătat că, deocamdată, este aplicată formula de impozitare a veniturilor agricole așa cum a fost prevăzută în Ordonanța 8. Cât despre modificările ulterioare din Parlament, acestea trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial pentru a fi luate în considerare la calcularea impozitului, spune șeful finanțelor. „Nu depun aceste declarații cei care au suprafețe sau un număr de animale sub pragul minim de impozitare. Oamenii au început deja să vină și să depună declarații. Am trimis și adresă către primării în care îi informăm despre această situație”, ne-a declarat directorul Eugen Ciorici.
Deputații au modificat și termenul pentru declarațiile la Fisc
Å¢ăranii vor plăti un impozit mai mic pentru culturile de cartofi, legumele cultivate în câmp sau sere, pomii fructiferi, precum și pentru bivolițe, oi, capre și porci. Modificările au fost făcute la discutarea în Parlament a Ordonanței 8 din 2013 privind Codul Fiscal. Potrivit modificărilor aprobate de deputați, nu sunt impozabile veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale. „Cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) nu generează venit impozabil”, se arată în act.
Deputații au modificat și termenul de depunere a declarațiilor pentru terenurile agricole și numărul de animale deținute de fermieri. Aceste declarații trebuie depuse la ghișeele fiscale până la 25 iunie. „În cazul celor care depun declarația după data de 25 mai 2013, informațiile cuprinse în declarație vizează suprafețe cultivate/capetele de animale/familiile de albine deținute la data de 25 mai 2013. Nu se consideră depuse cu întârziere declarațiile care sunt depuse până la data de 25 iunie 2013 inclusiv”, precizează actul normativ
Normele de venit pentru terenuri agricole și animale
Legea aprobată de deputați prevede impozite mai mici pentru țăranii care cultivă cartofi, legume în câmp, care dețin pomi pe rod. De asemenea, au fost modificate limitele neimpozabile pentru vie și crescătorii de animale, păsări. În cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafață mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafață, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 2.900 lei, la sfecla de zahăr – 697 de lei. Conform actului normativ, la legumele în câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depășește această suprafață, norma de venit este de 2.326 lei. Legumele în spații protejate au o normă de venit de 5.117 lei pentru suprafețele ce depășesc 0,2 hectare.
În ceea ce privește pomii și viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafață mai mare de 1,5 hectare, respectiv 1 hectar, iar normele de venit au fost stabilite la 3.800 lei și 1.385 de lei pe unitatea de suprafață. Limita neimpozabilă la aceste culturi este sub 1,5 hectare (pomi fructiferi) și sub 1 hectar la vii. Pentru flori și plante ornamentale norma de venit a rămas la 11.773 lei pentru o suprafață mai mare de 0,3 hectare.
În sectorul de creștere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci și bivolițe) este de două capete. Norma de venit pentru ceea ce depășește acest număr, pe cap de animal, la vaci este de 435 lei, iar la bivolițe de 326 lei. La ovine și caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care dețin până în 50 capete de oi și până în 25 capete de capre. Pentru ceea ce depășește acest număr a fost aprobată o normă de venit de 47 lei. La porcii pentru îngrășat, limita neimpozabilă este de șase capete, iar peste șase capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, fiind eliminată norma de venit de 177 lei pentru gospodării care au peste 10 capete de porci.
La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr de peste 100 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care dețin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care dețin peste 75 de familii, norma de venit stabilită fiind de 40 de lei. „În cazul contribuabililor care realizează venituri din desfășurarea a două sau mai multe activități agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, organul fiscal competent stabilește venitul anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activități”, se arată în lege.
