Ediția: Miercuri 15 ianuarie 2025 Nr. 6793
Ediția: Miercuri 15 ianuarie 2025 Nr. 6793

GALERIE FOTO: Potpourri şi a șaisprezecea săptămână în Sicilia


       A sunat alarma la telefon și săptămâna aceasta, dar nu la 5… din fericire. Călătoriile au fost mai lejere, însă nu lipsite de frumusețe și puțină nebunie, ar spune unii. Destinațiile: orașul Vittoria, o experiență inedită… cu autocarul din Focșani. Cea de-a doua escapadă: Tindari, laguna care l-a inspirat pe Quasimodo. Iar când te aștepți mai puțin și ieși pentru o plimbare în port, seara pe răcoare, dai peste…. flashmob în pas de tango argentinian. 
 Da, nu vă mirați, cu autocarul Robin Group din Focșani am plecat săptămâna aceasta la plimbare prin Sicilia. E firma de la care am luat și biletele de avion și care parcurge săptămânal Italia cu pachete și persoane dar vine și în Mesina, trece apoi prin Catania și merge până în orașul Vittoria, care e capăt de linie. I-am rugat pe Florențiu și Cătălin, șoferii, să mă ia cu ei. Mă gândeam că așa văd și peisajul, și orașele prin care trec, dacă e cazul, și mai ales Vittoria, care e de cealaltă parte a Siciliei, sud-vest. Ca peisaj însă, nu am avut ce admira decât până în Catania, pentru că autostrada merge de-alungul apei și e un peisaj mirific, dar de la Catania la Vittoria se traverseaza Sicilia și peisajul e asemenător cu câmpia noastră, dar mai înverzit ce-i drept. La Catania am făcut un scurt popas pentru a prelua niște pachete, dar nu am avut timp să vizitez. Însă la Vittoria am făcut pauză vreo două ore, și atunci să vezi viteză! Cred că a fost cea mai rapidă vizită ca să reușesc din gară să ajung, pe jos, în centrul orașului și să apuc să văd ceva. Prea multe însă nu am găsit, spre nemulțumirea mea de călător înfocat și nerăbdător de bogăție turistică. 
 Deși e marcat ca un oraș mărișor pe hartă, Vittoria e mult mai simplu și mai sărăcuț decât ce am văzut până acum. Arhitectura se vede că e veche și mai sărăcăcioasă (orașul a fost fondat în 1607 de către contesa Vittoria Colonna) dar asta îi dă de fapt frumusețe orașului, pentru cine are ochi să vadă asta. Am ajuns însă în punctele centrale de interes și am fotografiat câteva catedrale impunătoare și interesante, (Biserica Madonna delle Grazie, 1754, și Teatrul Comunal, clădiri neoclasice, și Biserica Madre denumită și Biserica San Giovanni Battista, sfântul protector al orașului) am respirat puțin din aerul provincial al orașului cu aceleași străduțe înguste caracteristice întregii Sicilii și apoi am fugit la autocar, ca să nu plece fără mine. Deși nu am văzut câte mă așteptam să văd, a fost totuși o experiență extrem de plăcută, prima de acest fel, și m-am simțit bine în compania prietenilor mei din Focșani cu care am depănat fel de fel de nimicuri românești care mi-au mai potolit nițel dorul de casă. 
Sanctuarul Madonei Negre de Tindari
 Dar în contrabalans am evadat nițel și la Tindari, o localitate importantă din punct de vedere istoric din golful Patti, la o oră cu autocarul de Messina. Denumită Tyndaris în onoarea lui Tindari, regele Spartei, localitatea este puțin cunoscută de turiști și punctele de interes sunt așezate sus, pe stânca care privește spre golf și spre plaja în formă de lagună.
 Sanctuarul Madonei Negre de Tindari este o clădire impunătoare, chiar pe marginea stâncii care privește înspre întreg satul de dedesubt și adăpostește statuia Madonei (Fecioarei), o sculptură antică din lemn de cedru, făcătoare de minuni, care atrage mii și mii de pelegrini care îi cer ajutorul. În spatele sanctuarului mare se află un altul, mic și foarte vechi, care oferă o frumoasă panoramă asupra plajei și golfului. Din vechiul Tyndaris au rămas astăzi importante vestigii arheologice: zidul de apărare al orașului, teatrul grec, bazilica, termele, câteva case cu mozaicuri prețioase. Am reușit să fur doar câteva fotografii și eu din situl arheologic pentru că timpul petrecut în Tinadri a fost limitat (1 oră jumătate) și doream să văd și celelate lucruri frumoase despre care citisem. Așa că am alergat să văd celebra plajă, laguna minunată care l-a inspirat se pare pe scriitorul Salvatore Quasimodo datorită formei pe care o are, cu micile porțiuni de apă interioare care își modifică forma în funcție de mișcarea nisipului determinată de maree. Denumită Marinello, sau marea uscată, plaja e subiect de legendă și se pare că s-a format pe locul unde un copil a căzut de pe terasa sanctuarului dar a scăpat în mod miraculos. De pe terasa unui restaurant am avut cea mai bună vedere a întregii plaje, al cărei nisip e extrem de fin și pe care mi-ar fi plăcut să-l simt sub picioarele goale. Dar, timpul prea scurt, prea cald afară și prea multe mijloace de transport pe care trebuia să le schimb ca să cobor până acolo. Mă declar totuși mulțumită că am ajuns și aici și până la urmă, să fim realiști, în viața asta nu poți vedea chiar totul…
Tango argentinian în semn de solidaritate 
 Sau da…când te aștepți mai puțin dai peste lucruri minunate, sau dau ele peste tine, nu știu cum să spun. Mă plimbam agale prin port într-o seară, așa cum fac zilnic pentru că e răcoare și în casă nu prea mai poți sta, și chiar mă pregăteam să o iau către casă când văd un grup de vreo 30 de persoane care se instalează cu laptop și boxe și încep să danseze tango argentinian. Și cum să pierd eu așa ceva? M-am apropiat și am cerut permisiunea să filmez și numai bine că cel pe care îl bănuisem a fi instructorul de dans a explicat și motivul acestui flashmob: solidaritate față de dansatorii din Turcia și Grecia care au dansat în stradă cu măștile de gaz pe față în protest față de situația politică actuală. Tinerii și mai puțin tinerii care au dansat în port erau dansatori de la diverse școli de tango argentinian din Mesina, dar evenimentul a fost repetat și în Catania și alt orașe din Sicilia și, se pare, după cum mi-a spus Antonio, instructorul de dans, și la Biblioteca Națională a României. Rămâne să mai întreb o dată că poate m-a înșelat italiana mea și nu am înțeles bine…Oricum, o oră am stat nedezlipită de ei și i-am admirat cu câtă frumusețe tratează unul dintre cele mai frumoase tipuri de tango, într-un loc pitoresc, și evident vă atașez și filmarea care tot cu telefonul e făcută. Asta ca să scuz dinainte calitatea filmului încărcat pe You tube și site-ul Potpourri.
 Și acum, ca să vă delectez vă las să urmăriți tangooooo monsieur! http://www.youtube.com/watch?v=GhvTb36qLX4

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?