De ce toate lucrurile devin și mai frumoase la final? E o regulă de viață, o întrebare filozofică care e din păcate și retorică, o chestiune de perspectivă personală? Pentru mine cred că sunt cam toate trei la un loc, asta dacă nu cumva e doar cifra 18 care îmi poartă noroc… pentru că săptămâna aceasta, a optsprezecea, a fost chiar plină de lucruri minunate: cursuri de engleză, noi recruți pentru ateliere Grundtvig și SEV, seri dansante de tango argentinian, ieșiri cu prietenii pe malul mării, toate lucrurile bune și frumoase laolaltă care să-mi bucure sufletul și să mă întristeze în același timp, pentru că se apropie plecarea…
Rezultatele muncii nostre la CESV dau roade. Și asta pentru că săptămâna aceasta am avut o întâlnire de pregătire importantă cu președintele Asociației LUTE din Milazzo, Claudio Grazziano, care va fi gazda unui asistent Grundtvig anul viitor. Atât CESV cât și Asociația din Milazzo vor fi anul viitor gazdele a noi Asistenți Gundtvig, așa cum am fost și eu, care vor continua experiența mea, aducându-și aportul profesional și cultural. Sunt bucuroasă că am susținut candidaturile celor două fete care își vor petrece următoarele 6, respectiv 8 luni, în Sicilia, și împreună cu Claudio am trasat liniile importante de conduită și de lucru, plecând de la toate aspectele legale și administrative de care ne-am lovit eu și Mariangela la început, când am venit în Mesina. Regret doar că nu voi fi aici să lucrăm împreună, pentru că se vede de pe acum că vor fi două asistente care promit mult și mi-ar fi plăcut să le cunosc.
Sunt mulțumită însă că experiența mea și puterea de convingere a Mariangelei a dat rezultate și în alt sens, iar pe ultima sută de metri, pentru mine, susținem și coordonăm voluntarii sau membrii seniori ai altor asociații care aplică pentru Ateliere Grundtvig. Asta înseamnă că încet încet ideea de moilitate europeană prinde contur mai amplu și se dovedește astfel și utilitatea „exemplului viu”, care îți vorbește de beneficiile pe care o astfel de experiență europeană ți le oferă însutit.
Chiar și de la clubul de engleză se pare că sunt potențiali recruți pentru Serviciul European de Voluntariat (SEV), această oportunitate pentru tineri de a-și forma o personalitate frumoasă, armoniosă, de a trece prin școala vieții învățând valorile cele mai importante în contexte multiculturale, în altă țară, aducându-și totodată aportul voluntar pentru binele societății civile, al comunității din care fac parte, al oamenilor, în general. La cele trei întâlniri de săptămâna aceasta am discutat, în engleză firește, tocmai despre beneficiile voluntariatului și al experiențelor europene, de tipul SEV sau Schimb de tineri, din cadrul programului Tineret în acțiune, dar și despre importanța cunoașterii și însușirii valorilor europene, plecând de la un vocabular devenit comun care promovează atribute ale moștenirii culturale europene. Sunt mulțumită deasemenea de modul în care s-au derulat întâlnirile și de rezultatele obținute, ca să nu mai vorbesc de atmosfera relaxată și plăcută și de compania unor oameni, tineri și adulți, cu care am plăcerea să mă întâlnesc și săptămâna viitoare, când se va încheia oficial cursul.
În contrabalans, partea culturală se diversifică pe zi ce trece și asta datorită noilor prieteni pe care i-am cunoscut în seara floshmob-ului de tango argentinian și despre care v-am mai vorbit: Antonio, instructorul de dans, și mai nou l-am cunoscut și pe Valerio, tot instructor de tango argentinian, care este jumătatea veselă a lui Antonio. Un mesaj pe telefon mă invita la Teatru Vittorio Emanuele unde a avut loc un spectacol organizat de Centrul de Dans din Mesina care a durat trei ore! N-am stat la tot pentru că s-a terminat la miezul nopții, dar am stat suficient de mult cât să văd copii, tineri, adulți care și-au etalat cunoștințele și talentul în balet, hip hop, tango, dans modern, o paletă de vârste, culori și energie care a atras aplauzele sălii pline ochi de părinți, bunici, prieteni și care a fost pentru mine, care iubesc dansul și muzica, un eveniment neașteptat și extrem de plăcut. Mai ales că punctul central a fost numărul de dans al lui Antonio, care a participat cu trei dansuri de tango argentinian pe care le-am și filmat, dar vă atașez numai unul, nu vă supărați.
Și când ziceam că săptămâna se apropie de final și să-mi petrec weekendul acasă, organizându-mă nițel pentru detalii administrative finale, mesaj din nou: în seara asta mergem la dans. Unde? La un club privat de tenis, pe riviera mesineză, pe o terasă de unde puteai vedea toate luminile nocturne ale țărmului calabrez, unde iubitorii de tango argentinian se adună săptămânal pentru a se relaxa în pași de dans și în briza mării. Cu cine? Evident, cu Antonio, Valerio, Suzy și Dominique, două dansatoare frumoase pe care le-am admirat toată seara pentru eleganța lor. Eu? Fotograf în prima fază că nu știu tango argentinian, mai apoi, de voie de nevoie, dansator amator, că băieții au insistat că pot și știu. Nu am idee ce s-a întâmplat în timpul dansului, știu doar că n-am călcat prea mult pe picioare pe partener, dar în rest rețin doar faptul că…pluteam, că mi se mișcau picioarele și că era ca un vis frumos care nu vroiam să se termine.
Tangoul argentianian e un dans superb, care se dansează cu inima și ochii închiși, cu suite de 4 tango, 3 milonga și 4 valsuri (sper să îmi aduc aminte și teoria pe care mi-au explicat-o băieții) dar care este de o eleganță și naturalețe diferită de dansurile latino americane standard. Oricum, toate simțurile sunt multiplicate și de atmosfera rafinată și de locul în sine unde se întâlnesc membrii cluburilor de dans și vă mărturisesc că și acum, când scriu aceste rânduri, mă gândesc tot la acea seară splendidă….care sper să se repete!
Planurile pentru ultima săptămână înainte de vacanța mea sună însă foarte promițător și sper să vorbesc într-un ceas bun, chiar dacă va fi o săptămână încărcată și cu multă muncă administrativă de final de stagiu. Parcă acum mai mult ca oricâd vreau să profit din plin de tot ce este în jurul meu, să mă încarc cu cât de mult pot duce cu mine înapoi acasă să îmi amintească de aceste locuri și acești oameni minunați pe care i-am întâlnit aici, în alt colț de lume…
