O colecție inestimabilă de tradiții populare vrâncene este ascunsă în colecții muzeale pe care le cunosc doar specialiștii și localnicii unor comune vrâncene. În localitățile vrâncene, mai ales în zone de munte, sunt 18 colecții muzeale, multe realizate la inițiativa unor profesori și învățători. Asemenea colecții sunt în comunele Soveja- două, Bârsești – „Rădăcina Vrancei”, Mera, Nistorești, Urechești, Cîrligele, Colacu, Cotești, Gugești, Paltin, „Simion Hârnea” la Năruja, Vizantea, Vîrteșcoiu, Jiliște, Schitul Dălhăuți, Schitul Rogozu sau Mănăstirea Cotești. Aici sunt expuse costume populare, icoane pe lemn, obiecte tradiționale de uz casnic, obiecte ceremoniale, artă populară naivă, ceramică, sculpturi ori obiecte de fierarie. Sunt piese vechi și de două sute de ani, adunate în colecții de oameni credincioși tradițiilor acestor locuri.
Din păcate, cu rare excepții, autoritățile locale care gestionează aceste colecții muzeale s-au blocat în birocrație și nu văd oportunitățile pe care le deschid acestea. Directorul Direcției de Cultură, Traian Negulescu, a arătat, la ședința Colegiului Prefectural de ieri, că la nivelul localităților unde există aceste colecții nu a fost angajat personal suficient care să se ocupe exclusiv de componenta culturală. De exemplu, la Paltin, Colecția Muzeală sătească cuprinde piese de mobilier țărănesc, port popular, unelte și ustensile gospodărești adunate în cei 40 de ani de la înființare, inclusiv o hartă a transhumanței vrâncene. „Persoana care se ocupă de Colecția Muzeală are ca atribuții în primul rând colectarea de taxe și impozite, iar apoi, din când în când, mai trece și pe la colecția muzeală”, a afirmat Traian Negulescu, făcând un apel la autoritățile publice locale să sprijine activitatea muzeală, a colecțiilor muzeale publice sau private.
O altă vulnerabilitate a domeniului cultural vrâncean este lipsa unei strategii comune pentru instituțiile din județ. La acest moment, patrimoniul imaterial al județului este conservat de Centrul Județean Pentru Promovarea Culturii Tradiționale, Artelor și Meseriilor Vrancea, patrimoniul mobil se află, în cea mai mare parte, în gestionarea Muzeului Vrancei, iar Direcția Județeană pentru Cultură, are ca atribuții controlul, monitorizarea și protejarea patrimoniului cultural național mobil, imobil și imaterial, precum și „punerea în valoare a patrimoniului cultural național, aplicat realităților patrimoniului cultural local”. „Din păcate, instituțiile de cultură din Vrancea nu au o strategie comună în activitățile pe care le desfășoară în domeniul promovării patrimoniului național cultural”, a arătat Traian Negulescu.
Directorul Direcției de Cultură a arătat că, în Vrancea, sunt clasificate în Lista Monumentelor Istorice 427 de imobile, respectiv 82 de monumente istorice de arhitectură și arheologie de valoare națională – grupa A și 345 de monumente istorice de arhitectură și arheologie reprezentative pentru patrimoniul cultural local – grupa B. În ceea ce privește patrimoniul mobil, există 32 de obiecte clasate în 2010, care acum sunt în costodia Muzeului Vrancei. În luna iunie 2013, Direcția pentru Cultură a înaintat Ministerului Culturii propunerea de clasare a unui bun de valoare excepțională, respectiv un vas de provizii – Kraussengefässe, atribuit școlii Cultura Sântana de Mureș, datat secolul IV.
Raportul privind colecțiile muzeale, AICI.
