Cei 33 de mineri care se blocaseră în subteran la Roșia Montană de miercuri au ieșit la suprafață duminică seara, după o discuție cu premierul Victor Ponta, care le-a promis că membrii comisiei speciale care va fi constituită în Parlament vor veni și ei la fața locului. „Le-am promis că se face Comisia și-i aducem pe toți din Comisie să vorbească cu ei și să vadă aici, să se decidă dacă susțin sau nu proiectul. Dar nimeni n-are voie, când nu știe ce viață au oamenii aceștia să zică ‘nu’. Trebuie să-i aducem aici. Le-am promis și o să mă țin de cuvânt”, a declarat Victor Ponta.
Premierul Victor Ponta a ajuns, duminică seara, la Roșia Montană, pentru a evalua situația din această zonă, au declarat surse guvernamentale. Vizita premierului în regiune a avut loc în contextul dezbaterilor cu privire la exploatarea minieră de la Roșia Montană.
Cei 33 de mineri, din care 22 se află în subteran de miercuri dimineața, iar ceilalți 11 de vineri după amiază, la o distanță de un kilometru de gura minei și o diferență de nivel de 300 de metri, au stat în condiții improprii, cu umiditate foarte mare și cu temperatură scăzută, de doar câteva grade. Ei au dispus de pături, apă și alimente.
Minerii blocați în mină au solicitat autorităților garanții că proiectul minier va fi aprobat. La suprafață, la gura minei, alți peste o sută de angajați ai RMGC și rude ale acestora au protestat sâmbătă, pentru a patra zi consecutiv. Ei spus că s-au ”săturat de atâta așteptat” și cer locuri de muncă. Pentru circa 350 din cei 500 de salariați ai RMGC expiră contractele de muncă în luna septembrie, ei fiind angajați pe perioadă determinată, respectiv pentru câte trei luni.
Galeria Cătălina-Monulești (FOTO) păstrează urme de exploatare și artefacte din mai multe perioade istorice, inclusiv romane. Până în anii trecuți, din cauza lipsei lucrărilor de conservare, ea a fost surpată pe toată lungimea. La inițiativa companiei, în ultimii doi ani, câteva mii de persoane au avut posibilitatea să viziteze galeria. Rețeaua minieră Cătălina-Monulești este renumită datorită descoperirii, în cursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, a 12 tăblițe cerate din cele 28 identificate în cadrul sitului ”Alburnus Maior”, acestea reprezentând primele acte juridice de la noi din țară.
