Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs ieri dimineață, în zona Vrancea. Seismul a fost înregistrat la ora 04.37, la o adâncime de 134 kilometri, fiind resimțit în mai multe zone ale țării, dar și la Chișinău, în Republica Moldova, după cum spun specialiștii. După aproximativ trei ore, s-a produs încă un seism, care nu a fost resimțit în rândul populației, având 2,7 grade. Specialiștii speră ca pământul să se fi eliberat de energie și să urmeze o perioadă mai calmă.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică dimineață, în Vrancea. Seismul a fost înregistrat la ora 04.37, la o adâncime de 134 de kilometri și a fost resimțit în mai multe zone ale țării, dar și la Chișinău, în Republica Moldova, după cum spun specialiștii. Potrivit informațiilor postate pe site-ul Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), site care după cutremur a devenit nefuncțional, epicentrul a fost la o distanță de 39 de kilometri de Focșani, 41 de Râmnicu Sărat, 46 de Covasna, 50 kilometri de Mărășești și 58 de Târgu Secuiesc.
Seismul i-a panicat pe oameni, care s-au trezit din somn speriați. „Am simțit cutremurul. Eram la serviciu și pur și simplu m-a ridicat de pe scaun”, ne-a spus un focșănean. „M-am trezit foarte speriată. Inițial am auzit un foșnet, după care a început să se zguduie tot și să vuiască. De mult nu a mai fost un cutremur așa de mare și este normal să te sperii. Sperăm să nu mai fie și altele”, a precizat Ștefana.
Câteva ore mai târziu s-a mai produs un cutremur. De această dată, oamenii nu l-au mai simțit pentru că a fost de mică intensitate, având 2,7 grade.
În urma cutremurelor, nu s-au înregistrat pagube, după cum ne-au spus reprezentanții ISU Vrancea.
„Sperăm că acesta este cutremurul mai mare de care s-a tot vorbit”
Seismul s-a produs la o distanță foarte mică, respectiv 18 kilometri, de Vrâncioaia, localitate în care se află Observatorul Seismologic „Dr. Radu Cornelius”. Ștefan Tătaru, responsabil în cadrul observatorului, ne-a spus că seismul nu s-a simțit foarte tare ca în alte zone. El speră ca acesta să fie seismul mare de care s-a tot vorbit în ultima vreme.
Potrivit lui Ștefan Tătaru, seismul de duminică dimineață nu pare să aibă legătură cu cele peste 200 de cutremure produse în ultimele două săptămâni în comuna Izvoarele, județul Galați. „A fost un cutremur care s-a simțit destul de tare și care a ieșit din cutremurele obișnuite. Orice cutremur a cărui magnitudine depășește 4,5 grade pe scara Richter este demn de luat în seamă. Epicentrul a fost la o distanță de aproximativ 18 kilometri de Vrâncioaia, spre Nehoiu. Nu pare să existe o legătură între cutremurul de la noi și cele de la Galați, dar acest lucru va fi analizat de specialiști. Acolo sunt cutremure de suprafață, iar la noi a fost un cutremur de mare adâncime. Se aștepta ca în Vrancea să fie un cutremur mai mare și s-a tot vorbit despre asta. Sperăm că acesta a fost seismul de mai mare intensitate de care s-a tot vorbit în ultima perioadă. Sperăm ca odată cu declanșarea lui, pământul să se fi eliberat de energie și să urmeze o perioadă mai calmă. Oamenii aici nu s-au speriat prea tare. Majoritatea caselor sunt fără etaj și din lemn și nu sunt probleme mari. Oricum, a fost un cutremur care a speriat pe multă lume și sperăm ca cutremurul de care să tot vorbea să fie acesta și să nu mai urmeze și altele”, a spus Ștefan Tătaru. De menționat că Observatorul de la Vrâncioaia monitorizează activitatea seismică de pe întreg teritoriul României.
Primarul comunei, Ionică Danțiș, s-a speriat și el, dar nu și-a făcut griji atât pentru sine cât pentru fiica sa, care este la București. „M-am cam speriat. Nu pentru mine, ci pentru fiica mea, care este la București, pentru că știu că acolo se simte și mai mult decât aici. Ambele replici s-au simțit destul de tare și majoritatea oamenilor au simțit cutremurul”, a spus edilul.
Cel mai puternic seism din acest an
Cutremurul de duminică dimineață a fost cel mai puternic din ultimii patru ani. Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs șase cutremure cu magnitudinea de cel puțin 4 grade. Astfel, pe 11 august a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 4,5 grade, pe 28 iulie de 4 grade, pe 12 iulie a fost un cutremur de 4,1 grade, pe 20 iunie a avut 4,2 grade, la fel și pe 21 aprilie. Un alt seism, cu magnitudinea de 4,2 grade, s-a produs pe 6 martie.
Mircea Radulian, directorul Institutului de Fizică a Pământului, a declarat că este greu de făcut o legătură între acest cutremur și cele din Galați. Potrivit acestuia, un cutremur de 5,5 grade ar produce în Galați „pagube imenese”. „Este greu de spus, este frapantă această coincidență. A fost precedat de o perioadă de 12 zile fără cutremure în Vrancea. Nu ne-am aștepta la o legătură, dar trebuie analizat. Ne putem aștepta la replici, dar magnitutidinea nu poate depăși 4 grade”, a spus Radulian la un post național de televiziune. La o oră distanță de cutremurul din Vrancea a avut loc un altul în Galați, cu magnitudinea de 2,8.
Potrivit acestuia, este greu de prezis dacă va urma un cutremur cu o magnitudine mai mare.
Cum ne comportăm în cazul unui seism
Oamenii trebuie să stea sub pereții de rezistență din locuință atunci când se produce un cutremur de mare intensitate, să nu folosească scările sau liftul și să aibă o trusă care să conțină apă și conserve, fluier, lanternă și medicamente, potrivit ghidului cu informații și reguli de comportament în cazul producerii unui seism. Trusa de supraviețuire trebuie verificată cel puțin o dată pe an și reînnoită cu obiectele necesare. Aceasta cuprinde, pe lângă apă și alimente, medicamente și materiale de uz medical, produse de igienă, copii ale actelor de identitate, precum și materiale de primă necesitate, cum ar fi lanterna, pătura sau fluierul.
Regulile pe care trebuie să le urmați sunt:
1. Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur.
2. Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite.
ATENÈšIE! Scările sunt elemente de construcție foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilației seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
3. Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos iar cu palmele împreunate protejați-vă capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente de construcție rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
4. Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede, iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.
5. Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice.
6. Nu alergați în stradă.
7. Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă.
8. Acordați prim ajutor persoanelor rănite.
Cum ne comportăm după producerea unui cutremur
1. Nu părăsiți imediat spațiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Calmați persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii.
2. Ajutați-i pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții, să se degajeze. Nu mișcați răniții grav – dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniți suplimentar din alte cauze – până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
3. Îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte și încălțăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanșat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuință sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.
4. Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau către organismul cu însărcinări oficiale în privința intervenției post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
5.Dacă s-a declanșat un incendiu, încercați să-l stingeți prin forțe proprii.
6. Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, gaze, apă, canal, verificați vizual starea construcției în interior. În cazul constatării de avarii, închideți alimentarea locală sau generală și anunțați unitatea pentru intervenție. Nu folosiți foc deschis.
7. Părăsiți clădirea cu calm, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile, dar verificați mai întâi scara și drumul spre ieșire spre a nu vă expune la pericole.
8. Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieșirea din clădire utilizând o cască de protecție sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărți groase etc.
9. Dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu reușiți, iar acestea au vitraj, procedați cu calm la spargerea geamului și curățirea ramei și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniștiți-le mai întâi, după care solicitați sprijin persoanelor autorizate.
10. Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate și fără riscuri inutile.
11. Ajutați echipele de intervenție pentru ajutor sau salvare.
12. Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și recomandările de acțiune imediată ale organelor în drept.
13. Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei mișcări seismice – așa numitele replici – fără a intra în panică. Nu dați crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de așa-ziși specialiști!
14. La evacuare dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați întocmai recomandările salvatorilor.
