Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale este marcată duminică 13 octombrie. Harta seismicității pe mapamond evidențiază teritoriile în care cutremurele se produc frecvent. Primul loc pe această hartă globală este ocupat de celebra centură de foc a Pacificului, acolo unde se produc circa 80% din seismele puternice. Totodată, această regiune deține și 90% din toată energia seismică anuală. Locul secund în topul zonelor cu grad seismic ridicat este deținut de brâul mediteraneano-himalayan, care cuprinde sudul și sud-estul Europei și traversează centrul Asiei. Din acest brâu fac parte și Munții Carpați cu zona seismogenă Vrancea, aflată în imediata apropiere a capitalei București. Din acest motiv, Bucureștiul prezintă un grad seismic ridicat, motiv pentru care constructorii evită realizarea de clădiri foarte înalte. Extinderea Capitalei pe orizontală, și nu pe verticală, este explicată și datorită acestui factor seismic.
În luna iunie 2013, Primăria Capitalei a actualizat lista imobilelor încadrate în diferite clase de risc seismic. 190 de clădiri din București sunt considerate pericol public în caz de cutremur, încadrându-se în clasa I de risc seismic, în timp ce alte 184 au un risc ridicat de prăbușire, dar care nu prezintă pericol public. Alte 302 clădiri intră în clasa II de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore, dar a căror prăbușire e puțin probabilă, iar 76 de clădiri sunt incluse în clasa III de risc seismic. Numărul imobilelor încadrate în categorii de urgențe, conform normativului P100-92 neîncadrate în clase de risc seismic corespunzător este de 1.625. Din totalul imobilelor care trebuie consolidate, municipalitatea a finalizat lucrările la 31 de clădiri.
Doar 15 clădiri de locuințe din București cu risc seismic ridicat au fost consolidate în 2012. Potrivit datelor statistice furnizate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) în martie 2012, doar 15 din clădirile de locuințe din București încadrate în clasa I de risc seismic au fost reabilitate. Conform MDRT, tot atunci au fost notificate 126 clădiri, cuprinzând 3.823 de apartamente, în municipiul București, cu risc seismic ridicat de prăbușire în cazul producerii unui cutremur de magnitudine similară sau mai mare celui produs în anul 1977.
În privința clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, în anul 2012 au fost consolidate 15 clădiri, cuprinzând 606 apartamente, iar alte 17 clădiri, cuprinzând 398 apartamente, erau în diverse stadii de proiectare și execuție a lucrărilor de consolidare. De asemenea, au mai fost consolidate 5 clădiri, situate în municipiile Ploiești, Bacău, Târgu Mureș, Brăila, Galați.
În Programul de acțiuni derulat de MDRT pentru anul 2012 a fost alocat un buget de 5 milioane lei, fiind incluse 15 construcții cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa 1 de risc seismic și care prezintă pericol public, cu lucrări de intervenție în curs de execuție, toate preluate din programul de acțiuni pe anul 2011. Clădirile respective se află în București și în județele Neamț, Tulcea, Covasna, Constanța. Din totalul sumei alocate, 3 milioane lei au fost destinați lucrărilor din București.
În anul 2011, în urma propunerilor formulate de autoritățile administrației publice locale și în limita fondurilor alocate în bugetul MDRT, respectiv de 8 milioane lei, au fost nominalizate 25 de clădiri de locuit multietajate, cu 750 apartamente, pentru finanțarea proiectării și execuției lucrărilor de consolidare. Potrivit datelor MDRT, în medie, în România se produc 2-3 cutremure majore pe secol. Cutremurile istorice din sursa Vrancea afectează, în principal, clădirile înalte din localitățile situate pe axa Iași — Focșani — București — Oltenița, cu propagarea undei seismice pe direcțiile Galați — Brăila—Tulcea și Ploiești — Brașov — Făgăraș — Covasna. Alte zone seismogene sunt Banat, Munții Făgăraș, frontiera de nord-vest, Târnave, Dobrogea de sud, cu activitate resimțită pe suprafețe restrânse, dar care poate determina efecte severe.
Municipiul București este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, în principal din cauza poziției geografice și existenței unui număr de câteva sute de clădiri cu peste patru etaje, din beton armat, construite în majoritate înainte de 1940 în zona centrală. De asemenea, cauzele vizează inexistența la nivel mondial și în România, în perioada construcției acestor clădiri, a cunoștințelor și normelor tehnice necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure.
În ultimii 200 de ani, în România s-au produs șase cutremure majore, cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter. Cel mai puternic seism care a avut loc vreodată pe teritoriul țării noastre a fost cel produs la 26 octombrie 1802, la ora 10:55. A avut o magnitudine de 7,9 grade, o adâncime de 150 km și a fost urmat de nouă replici. Șase din aceste replici au atins o magnitudine de peste 5 grade. Totuși, nu a produs pagube majore, întrucât, la acea vreme, zonele urbane erau foarte puține.
Ultimul mare cutremur din România s-a produs la 4 martie 1977, având o magnitudine de 7,4 pe scara Richter. A durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în București, acolo unde au fost și cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniți peste 11.000 de oameni și în jur de 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Numai în București s-au prăbușit 33 de clădiri și blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de șoc a fost resimțită în aproape întreaga zonă balcanică.
Un alt tip de fenomene naturale ce se pot transforma în dezastre în România sunt inundațiile. Astfel, conform unei hărți realizată de Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, publicată în septembrie 2013, douăsprezece județe ale României prezintă un risc ridicat și foarte ridicat de inundații. Cele mai periculoase zone sunt în Brăila și Tulcea, unde există un risc foarte ridicat de inundații. Risc ridicat spre foarte ridicat întâlnim în patru județe: Galați, Ialomița, Teleorman și Olt.
Unele dintre cele mai grave inundații din România au avut loc în lunile mai-iunie 1970. Cauzate de ploile din luna mai și de topirea bruscă a zăpezilor din munți, au provocat revărsarea apelor râurilor Someș, Mureș, Olt, Siret cu afluenții lor. Viiturile din iunie 1970 au afectat 12 județe, inundând 1500 localități, 721000 ha teren agricol, 85000 de case din care 62387 au fost distruse, provocând 1760 morți și 200 000 sinistrați, iar pagubele au fost estimate la 10 miliarde lei.
