În anul 1918, meleagurile vrâncene erau vlăguite după un război care a lăsat în urmă ruine și foamete. În acest context, ziua de 1 Decembrie 1918 și unirea tuturor românilor, înfăptuită la Alba Iulia, nu a produs prea multă emoție în județul Putna de atunci și nu a estompat din dramele războiului. Ca mare sărbătoare, cel puțin la noi în județ, ziua de 1 Decembrie a prins mai greu, având loc după anul 1920 unele manifestări festive locale sau felicitări adresate Casei Regale. Florin Dîrdală, custode la Arhivele Naționale, filiala Vrancea, a studiat documentele vechi ale vremii și a descoperit lucruri interesante despre modul în care era percepută Ziua Națională de către vrânceni, până în anul 1938, când a fost întrerupt șirul sărbătorilor dedicate Zilei Naționale a României, odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
În anul 1918, județul Putna pe atunci, azi Vrancea, era ruinat de luptele care avuseseră loc pe aceste meleaguri în Primul Război Mondial, dintre care eroicele bătălii ale armatei române cu nemții la Mărășești, Mărăști și Soveja. Casele erau arse și dărâmate, școlile și toate localurile publice nimicite, drumurile distruse, mii de hectare de vie degradate, iar populația nu avea alimente și nici petrol. În aceste condiții este greu de crezut că actul de la 1 Decembrie 1918 a produs pe aceste meleaguri multă emoție sau a estompat dramele războiului, este de părere Florin Dîrdală, custode la Arhivele Naționale, filiala Vrancea. „Din cauza evacuărilor făcute de armatele germane, în timpul ocupației, populația orașului a scăzut cu aproximativ 5.000 de locuitori. Trupele germane au părăsit Focșaniul în jurul datei de 10 noiembrie 1918 și nu au lăsat prea mult timp oficialilor și populației din județul nostru să se pregătească cumva pentru mărețul act care s-a petrecut la Alba Iulia opt zile mai târziu, adică pe 18 noiembrie 1918 stil vechi – 1 decembrie 1918 stil nou. În plus, luptele purtate până spre sfârșitul lunii noiembrie la marginea de nord est a graniței cu Ungaria au stârnit și mai multă teamă în rândurile populației din colțurile mai îndepărtate ale Vechiului Regat„, relatează Florin Dîrdală.
La 1 decembrie 1918, în funcția de prefect al județului Putna era Rudolf Gheorghiu, ginerele generalului erou din Primul Război Mondial, Arthur Vaitoianu din Vârteșcoiu. Primar al orașului Focșani era Savel Rahtivan, profesor la Liceul Unirea, iar Duiliu Zamfirescu era președintele Secțiunii Putna a Ligii Poporului, condusă de generalul Alexandru Averescu.
La momentul istoric al Marii Uniri de la Alba Iulia pare să fi participat și o delegație din Vrancea, condusă de liberalul N. N. Săveanu. „Se vorbește prin diferite lucrări de specialitate că o delegație condusă de liberalul N. N. Săveanu ar fi ajuns la Alba Iulia. Tot ce-i posibil. Însă lipsesc documentele care să ateste acest fapt. În prezent un drum Focșani – Alba Iulia cu mijloace auto poate dura și 12 ore. Pe atunci cu siguranță că dura mai mult și nu foarte mulți focșăneni și putneni ar fi suportat pe lângă timpul îndelungat petrecut pe drum și spaima ca un glonț rătăcit să le curme viețile sau să-i lase infirmi pentru totdeauna”, apreciază custodele Florin Dîrdală. Ziarele locale focșănene amintesc ulterior evenimentului că actul de la Alba Iulia este și produsul românilor din această zonă geografică, locul unde s-a petrecut Prima Unire a României (1859).
În Vrancea, Marea Unire și Mica Unire erau sărbătorite împreună
În Èšara Românească și Moldova se constată în anii imediat următori lui 1918 o tendință de comasare a aniversării Marii Uniri de la 1 Decembrie cu Mica Unire de la 24 ianuarie, ambele sărbătorite de regulă în preajma zilei de 24 ianuarie. Dar ca mare sărbătoare, cel puțin la noi în județ, ziua de 1 decembrie a prins mai greu. După anul 1920 au avut loc unele manifestări festive locale sau au fost adresate felicitări Casei Regale. Mai mult, sărbătoarea de la 24 ianuarie 1859 avea o mai mare semnificație pentru focșăneni, aici înfăptuindu-se Unirea Principatelor Române.
Telegrama adresată Majestății Sale Regelui Ferdinand de către Prefectul Judetului Putna, G. Gavriliu, în anul 1924, cu ocazia aniversării zilei de 1 Decembrie, conține următoarele: „În această zi de înălțare sufletească pentru Neamul Românesc, dregătorii publici, biserica, armata, școala și obștimea din orașul Unirii celei Mici îndreaptă gândul lor credincios către făuritorii Unirei Tuturor Românilor și cuprinși de înfiorare îl depun la picioarele slăvitului și gloriosului tron, expresiunea celui mai sincer devotament. Toată suflarea acestui oraș și județ este încă sub stăpânirea mândriei ce au simțit în zilele din urmă, când Misionarii Regali ai poporului Românesc au stârnit uimirea și adorațiunea marilor noștri prieteni din Apus. Făuritorii Unirei prin jertfa de eri ați isbutit astăzi prin faima pe care ați câștigat-o în lume ca apărători ai Pacei și Libertății Popoarelor să asigurați ziua de mâine a Neamului Românesc. Adânc recunoscători pentru fericirea ca hărăziții țărei, noi strejeri ai mormintelor de la Mărășești și Mărăști, vă adresăm în aceste clipe de bucurie obștească expresiunea credinței nestrămutate ce vă păstrăm și împreună cu întreaga suflare Românească vă zicem – Să trăiți Majestate, Să trăiască Majestatea sa Regina, Să trăiască Altețele Lor Regale, Principii Moștenitori, Să trăiască întreaga Dinastie” (Sursa: Fond Prefectura județ Putna).
Focșănenii, invitați în fața Catedralei „Sf. Ioan” la Marea Adunare Națională
Sărbătoarea a luat avânt când au fost aniversați 10 ani de la Marea Unire. Autoritățile locale au confecționat medalii aniversare dedicate marelui eveniment, cum a fost cea de bronz imprimată pe una din fețe M. S. Regina Maria privind un răsărit de soare, iar în partea inferioară a medaliei cele șapte castele ale Transilvaniei și podul Banatului, iar ca inscripție „1918 UNIREA 1928” .
Ziua de 1 Decembrie a devenit una specială mai ales în contextul apariției Ligii Antirevizioniste, înființată la 15 decembrie 1933 ca reacție la curentul revizionist care amenința România și tinerele state naționale înființate pe ruinele Imperiului austro-ungar. „Astfel, aflăm din documentele vechi că în ziua de 1 decembrie 1934, în fața Catedralei Sf Ioan din oraș, preamărind unirea Ardealului cu Patria Mumă, focșănenii erau invitați cu toții la Marea Adunare Națională, unde vom afirma solidaritatea și voința noastră neclintită pentru apărarea cu orice jertfe a hotarelor actuale împotriva încercărilor revizioniste. Desființarea Ligii în 1938 a întrerupt, când era cel mai puțin indicat, șirul sărbătoririi zilei de 1 decembrie și a campaniei duse de intelectualii români împotriva destrămării frontierelor, fenomen care s-a petrecut din plin doi ani mai târziu (1940 – pierderea Basarabiei, Bucovinei și Ardealului)”, spune Florin Dîrdală, de la Arhivele Naționale Vrancea. Ziua de 1 Decembrie a fost declarată Ziua Națională a României din anul 1990.
Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a întrerupt sărbătorirea Zilei Naționale
Documentele aflate în depozitele Arhivelor Naționale demonstrează că anii următori lui 1918 nu au șters și nici înlocuit importanța actului de la Alba Iulia. În Ardeal, Ziua Unirii cu Patria Mamă a fost prilej de adunări populare, luări de cuvânt, Te deum-uri, precum și de punere în scenă a unor spectacole cu caracter național. Un moment deosebit l-a reprezentat anul 1929, când în luna mai au fost aniversați 10 ani de la Marea Unire. Programul evenimentului de la Alba Iulia a fost grandios, reprezentanți ai românilor din toată țara participând la manifestări, precum și o mare delegație a românilor din Statele Unite ale Americii. De asemenea, în fiecare județ au fost organizate adunări populare, spectacole cu caracter național, dar și momente deosebite, precum sădirea în curtea spitalelor și a instituțiilor școlare a câte unui stejar, în amintirea celor 10 ani de Românie Reîntregită. După revigorarea sentimentului național în timpul funcționării Ligii Antirevizioniste Române, izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a determinat un regres al sentimentului național, prin limitarea de către Guvern a manifestărilor de stradă, procesiunilor și adunărilor în piețe publice, admițându-se doar întrunirile în săli închise.
Ca eveniment major care s-a petrecut la Focșani înainte de 1 decembrie 1918, este data de 20 februarie /5 martie 1918, când s-a semnat la Focșani un protocol de prelungire a armistițiului cu Puterile Centrale, continuare a Pactului dureros semnat în decembrie 1917 între armata română și cea germană, tot la Focșani, în casa Apostoleanu, azi anexa Spitalului județean, care până de curând a găzduit Secția de Reumatologie.
